Nicusor Dan arunca in aer marile afaceri imobiliare aprobate de Gabriela Firea. 42 de proiecte vor fi respinse, numeroase nereguli: „Poate a existat coruptie”
Primarul general, Nicusor Dan, a anuntat duminica, intr-o conferinta de presa, ca va propune propune Consiliului General respingerea majoritatii proiectelor imobiliare mostenite din mandatul Gabrielei Firea. El a acuzat ca acestea sunt marcate de numeroase nereguli.
”E vorba de 43 de PUZ-uri din care unul a fost retras. Pe acestea le voi pune pe ordinea de zi a Consiliului General, pentru marea majoritate dintre ele voi propune respingerea. In zilele de 14, 15, 16 decembrie sunt programate consilii ale comisiilor de urbanism ale Consiliului General, in care vor fi luate la rand o parte din aceste documentatii. In referatele mele, pentru marea majoritate o sa propun respingerea. Este probabil sa avem o sedinta de Consiliu general pentru primele 20 in cursul lunii decembrie”, a declarat Nicusor Dan.
Nicusor Dan a prezentat neregulile constatate de Comisia de Urbanism in privinta acestor proiecte: constructii mult mai inalte fata de cladirile vecine, densificarea excesiva, spatii de parcare si spatii verzi insuficiente, nerespectarea legislatiei in domeniu, PUZ-uri pe parcela, nerespectarea procedurii de consultare publica.
Printre cele mai controversate proiecte imobiliare din aceasta lista se numara: un bloc de 6 etaje intre 6 cladiri monument istoric, pe Calea Victoriei, vizavi de Casa Vernescu, blocuri de 5 si 7 etaje printre casele din zona protejata Vatra Luminoasa, un bloc de 6 etaje in centrul istoric, vizavi de Banca Nationala, un bloc de 4 etaje pe Sos Kiseleff 39, in locul casei interbelice demolate in 2010, in baza unei autorizatii emise ilegal de fostul primar Sorin Oprescu, un bloc de sase etaje pe bd Pache Protopopescu 33-35, in locul unei case in stil neoromanesc, demolate in 2020.
”Nu inseamna ca acesti dezvoltatori nu vor putea construi. Dimpotriva, comisia le-a dat niste recomandari despre cum sa faca, astfel incat propunerea lor sa satisfaca si interesul public si pot sa revina respectand si legea si interesul public si parcelele vecine. Deci este un moment zero al dezvoltarii urbane, de la care dezvoltarea urbana trebuie sa fie facuta dupa principiile stiintifice ale acestui domeniu. Urbanismul nu inseamna sa iei o hartie, sa desenezi cu o culoare sa spui ca aici vor fi blocuri cu cinci etaje”, a mai spus Nicusor Dan.
Primarul a spus ca este posibil sa fi existat „coruptie” cand s-au acordat avizele necesare: ”Poate a existat coruptie si a mai existat o forta disproportionata intre investitori care au amenintat functionari cu chemarea in judecata si o lipsa totala de aparare a acestor functionari in fata instantei, ceea ce nu se va mai intampla”.
„O autoritate trebuie sa aiba curajul sa spuna ‘nu’ unui investitor care vine cu un proiect nociv pentru oras si cand spune ‘nu’ unui investitor trebuie sa dea garantia functionarilor din cadrul sau ca-i va apara in orice litigiu in justitie care poate sa apara in aceasta chestiune”, a mai spus primarul general.
“O continuare a dezvoltarii in Bucuresi in directia in care a mers in ultimii ani este absolut nociva, a facut loc unor dezvoltari necontrolate, a facut rau orasului si daca vom continua in felul in care am mers pana acum, oricat vom reusi sa investim in infrastrucutra pentru transport, nu vom putea tine pasul cu dezvoltarea necontrolata pe care o produce orasului.
Putem aproba aceasta schimbare de functiune, dar vei construi aici o cresa, o scoala, un drum public, pentru faptul ca iti permitem dezvoltarea. Aceasta negociere nu a avut loc, autoritaeta nu a avut nici vointa, si nici oraganul necesar care sa aiba acest dialog, absolut legitim. Ne-am intalnit saptamana aceasta cu dezvoltatorii imobiliari rezeprentativi din Bucuresti si ei ne-au transmis foarte clar: vrem si noi respectarea legii, vrem ca aceasta piata sa fie reglementata, si vrem ca autoritatea sa ne spuna care sunt regulile iar noi ne vom subordona, pentru ca este si in interesul nostru ca dezvoltarile pe care le facem sa fie pe termen lung”, a precizat Nicusor Dan.
Cele 42 de proiecte imobiliare ramase din mandatul Gabrielei Firea sunt: Sos. Iancului 90, Str. Doamnei 7-11, Str. Iacob Felix 74, Sos. Electronicii 31, Sos. Electronicii 16-18, Str. Obolului 10/ Intr. Fieni 5, Str. Scaune 3A, B-dul Expozitiei 2, B-dul Expozitiei 22K, Str. Coralilor 18, Str. Racordarii 31-33/ Str. Mimozei 116, Str. Jandarmeriei 9A, Str. Victor Brauner 42A, Str. Carpati 102, Sos. Vergului 59, B-dul Mircea Eliade 12, Str. Muntii Tatra 14/ Str. Buzesti 83, Str. Biharia 67-77, Calea Grivitei 188A, B-dul Pache Protopopescu 33-35, Sos. Dobroiesti 55-56, Drumul Padurea Puznicu 67J, Aleea Teisani 119-121, Calea Serban Voda 164-168, Str. Vasile Lucaciu 111bis/ Str. Medeleni 13A, B-dul Dimitrie Pompeiu 2E-2D, Sos. Straulesti 93-199, Sos. Pipera 46D-46E-48C, Sos. Bucuresti-Targoviste 103-105-211/ Str. Aeroportului 120-130, Str. Vasile Lascar 54-58, Calea Victoriei 192A, Str. Gheorghe Polizu 56, Str. Baicului 51, Str. Horei 26/ B-dul Ferdinand 65-67, Str. Docentilor 6, B-dul Aviatorilor 58, Str. Dumitru Sergiu 2-10, Sos. Kiseleff 39, B-dul Marasesti 2-2A, Calea Dorobantilor 5-7, Calea Mosilor 60, Calea Vacaresti 327-331, Str. Actiunii 2-4/ Drumul Bercenarului 1.
Concluziile Comisiei de Urbanism privind cele 42 de proiecte imobiliare, prezentate se arhitecta Ilinca Paun Constantinescu:
Aceste propuneri ofera niste modele de locuire improprii, care sunt caracterizate printr-o densitate excesiva si printr-o slaba diversitate si dotare, desi afirma ca o fac;
Afecteaza actualele vecinatati sau blocheaza eventualele dezvoltari, si care cerand derogari cumulative de la regulament, care vizeaza in principal maximizarea foarte pragmatica a numarului de mp construiti, pot produce in totatlitaea lor o serie de consecinte care pot fi iremediabile pentru oras, mai ales prin aceste propuneri care creeaza niste zone monofunctionale si niste comunitati izolate chiar daca ele se afla in interiorul orasului;
Cele 42 de documentatii analizate se afla fie in centrul orasului, fie in zonele protejate, fie asa cum este in majoritatea cazurilor, vizeaza aceste situri, terenuri foarte mari, a caror transformare are un impact semnificativ asupra orasului. Propunerile vizeaza, aproape in totalitate, ansambluri de locuit. Si acum exista din punctul de vedere al densitatii, niste practici, niste obiceiuri, care au devenit deja mai mult decat predomnintate, pe de o parte, propunerea de crestere pentru toate documentatiile a CUT (coeficient de utilizare a terenului) cu 20%, un fapt pe care legea il permite, dar doar daca aceasta transformare nu modifica caracterul zonei. Aceasta derogare precum si alte derogari, trebuie privite ca niste masuri exceptionale, trebuie acceptate daca demonstreaza ca aduc un beneficiu zonei.
O alta tema este propunerea de schimbare a unitatii teritoriale de referinta. De exemplu, dintr-o fosta zona industrala, intr-o zona mixta, unde este de fapt permisa construirea in parametrii mai mari comparativ cu zonele de locuire, desi propunerile vizeaza de fapt, exclusiv, locuirea cu cateva spatii comeriale, fara a fi luate in cosiderare niste functiuni care anterior anilor ’90 erau luate in considerare.
Si, ca sa va dau un exemplu, pe situl unei foste plaforme industriale foarte mari se propune un ansamblu rezidential pentru aproximativ 5.000 de locuitori care prevede spatii comeriale doar la parterul unor blocuri. Asta e ca si cum am avea un oras de dimeniuni foarte mici, de exemplu, Predeal, care nu ar avea nicio scoala, niciun spital, nicio functiune care are nevoie de o cladire de sine statatoare si nu poate apoi sa fie acomodata la parterul unui bloc de locuinte. Consecinta este crearea unor adevarate cartiere dormitor, a unor mini-orase domitor, care nu fac altceva decat sa puna presiune pe cartierele existente. Si din acest punct de vedere as vrea sa sublineiez faptul ca modelul de locuire pe care-l ofera aceste propuneri rezidentiale noi este inferior celor de acum 50 de ani, cum ar fi cartierele Balta Alba, Titan sau Drumul Taberei.
