Noile acorduri de aparare ale tarilor nordice cu SUA arata ingrijorarea tot mai mare a Europei fata de Rusia
Un val de noi acorduri de aparare intre SUA si aliatii din Europa de Nord permite desfasurarea rapida a trupelor americane, marcand cel mai recent raspuns la invazia Rusiei in Ucraina, relateaza Politico.
Noile pacte multianuale cu Suedia, Finlanda, Danemarca, Estonia, Letonia si Lituania, semnate in aceasta luna, semnaleaza o schimbare majora care a avut loc in cadrul NATO in ultimii doi ani, pe masura ce tarile membre se grabesc sa refaca arsenalele dupa ce au trimis arme in Ucraina si se pregatesc pentru o noua era de confruntare cu Moscova.
In centrul tuturor celor sase acorduri de cooperare in domeniul apararii si securitatii se afla permisiunea acordata trupelor americane sa opereze in tara pentru misiuni de antrenament si diminuarea birocratiei pentru ca personalul si echipamentul lor sa fie desfasurate rapid in caz de urgenta.
Statele Unite au semnat luni cel mai recent pact cu Finlanda. Moscova a reactionat rapid si l-a convocat pe ambasadorul finlandez in Rusia pentru a se plange. Intrarea Finlandei in NATO in aprilie a fost o pastila deosebit de amara pentru Moscova. Acum, Finlanda detine cea mai lunga granita a NATO cu Rusia, care se intinde pe 1300 de km de la Marea Baltica la Arctica.
Cu doar cateva zile in urma, Vladimir Putin a anuntat ca Rusia va reinvia Districtul Militar Leningrad, un grup militar rusesc disparut de mult timp, la granita cu Finlanda, si va infiinta noi unitati militare acolo.
Washingtonul a semnat deja acorduri cu Islanda si Norvegia in anii precedenti – ceea ce inseamna ca SUA au acum cadrele legale pentru a stationa trupe in toate tarile din regiunea nordica a Europei. Tarile nordice au, de asemenea, legaturi profunde in domeniul apararii intre ele – toate fac parte din Acordul nordic de cooperare in domeniul apararii, alaturi de Islanda si Norvegia, un pact care elimina barierele din calea cooperarii in domeniul apararii intre tari.
Schimbarile din Europa incepand cu 2022 au fost istorice. Nu numai ca Finlanda si Suedia au renuntat la decenii de neutralitate, dar anul acesta Danemarca a pus capat la trei decenii in care a optat sa nu participa la cooperarea in domeniul apararii din Uniunea Europeana, alaturandu-se acordului de cooperare structurata permanenta a UE – cadrul de cooperare in domeniul apararii intre tari -, precum si Agentiei Europene de Aparare.
Insa nimic nu a subliniat mai bine accentul reinnoit asupra descurajarii si apararii in Europa decat un eveniment desfasurat vinerea trecuta la Pentagon, in cadrul caruia Lituania, Letonia si Estonia au actualizat toate acordurile existente cu Washingtonul pentru a reflecta noile planuri de desfasurare militara ale NATO, pregatirea trupelor ucrainene si proiectele de cooperare cibernetica.
Accentul mai larg pus pe desfasurarea de trupe a fost subliniat luni, cand Germania si Lituania au semnat un pact istoric de stationare permanenta a 5.000 de soldati germani in natiunea baltica, o miscare aproape de neconceput in urma cu doar doi ani.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a descris noul acord pe 10 ani semnat marti de tara sa cu SUA ca fiind un „progres in apararea daneza”. Intr-adevar, politica tarii din 1953 a fost aceea de a nu avea „nicio baza, niciun focos nuclear si nicio activitate militara aliata” pe teritoriul sau.
