Norocul incepatorului: Un norvegian a gasit o comoara veche de peste 1500 de ani

Un norvegian care abia si-a cumparat detectorul de metale a avut parte ceea ce expertii au descris drept „descoperirea de aur a secolului”, potrivit NBC.

Erlend Bore, in varsta de 51 de ani, a declarat, joi, pentru NBC News, ca s-a apucat de hobby-ul dupa ce medicul sau l-a sfatuit sa faca ceva miscare.

Barbatul a dat peste tezaurul unic, vechi de mai bine de 1.500 de ani, cand isi folosea noul echipament pe Rennesoey, o insula pitoreasca din nordul orasului Stavanger.

Bore, care locuieste in Sola, o mica statiune de pe litoral, in apropiere de Stavanger, a spus ca ore in sir de detectare au produs doar „gunoi precum folie de aluminiu si un minereu foarte mic” si o moneda mai moderna care nu mai este folosita. Cand s-a hotarat sa plece acasa, a mai facut o incercare pe un deal din apropiere si rezultatul l-a luat prin surprindere.

Initial, a spus Bore, a crezut ca a gasit monede de jucarie sau bani de ciocolata. Dar expertii de la muzeul arheologic al universitatii au stabilit mai tarziu ca de fapt a descoperit noua pandantive de aur, trei inele de aur si 10 perle de aur pe care cineva le-a purtat cu secole in urma, toate aflate la cativa centimetri sub pamant.

Disparute dinainte de epoca vikingilor, pandantivele erau discuri de aur subtiri, plate, cu o singura fata, care formau candva o amuleta.

Bijuteriile cantaresc mai putin de un kilogram, dar au o semnificatie istorica uriasa pentru intelegerea perioadei. Nu a mai existat o descoperire similara in Norvegia din secolul al XIX-lea.

„A existat o perioada ingrozitoare la mijlocul secolului al VI-lea cand atat ciuma, cat si deteriorarea climei au venit deodata”, a declarat Hakon Reiersen, profesor asociat la muzeu, pentru postul norvegian NRK.

El a adaugat ca la acea vreme, regiunea Rogaland „avea o populatie mare si multi au murit”. „Din acea perioada imediat urmatoare, nu avem aproape nicio descoperire”, a spus el.

„Au murit atat de multi oameni, iar unii au fost nevoiti sa-si ascunda lucrurile cele mai de pret in speranta ca vor veni vremuri mai bune”, a adaugat el.

Ingropate in jurul anului 500 d.Hr., cand Norvegia era condusa de regi rivali, iar Imperiul Roman nu se prabusise de prea mult timp, expertii muzeului cred ca maiestria complicata a bijuteriilor sugereaza ca acestea au fost realizate intr-un atelier din apropiere controlat de elite politice si religioase care ar fi putut detine o mare influenta asupra unei mari parti din sudul Norvegiei.

Desenele de pe bijuterii sunt neobisnuite si i-au entuziasmat pe arheologi. Cele 1.000 de monede gasite in Scandinavia il prezinta de obicei pe zeul nordic Odin vindecand calul bolnav al fiului sau, Balder – dar noile piese arata doar un cal, o imagine cu un simbolism cultural important in Norvegia pre-crestina.

„Pe aceste pandantive de aur, limba calului atarna in afara, iar pozitia lui prabusita si picioarele rasucite arata ca este ranit”, a declarat arheologul Sigmund Oehrl.

„Asemenea simbolului crestin al crucii, care s-a raspandit in Imperiul Roman exact in aceasta perioada, simbolul calului reprezenta boala si suferinta, dar in acelasi timp speranta pentru vindecare si viata noua”, a spus el.

Muzeul planuieste sa expuna obiectele in public.

Conform legislatiei norvegiene, Bore ar putea avea dreptul la o suma egala cu valoarea minima a aurului plus 10%, pe care ar trebui sa o imparta in mod egal cu proprietarul terenului. Dar Bore a spus ca acest lucru nu a fost inca decis.

Planul este de a expune descoperirea la Muzeul de Arheologie din Stavanger, aflat la peste 300 de kilometri sud-vest de capitala Norvegiei, Oslo.