Noua miscare a Rusiei, ameninta ca trimite trupe in Cuba si Venezuela. Oficial SUA: „Tobele razboiului suna tare”

Rusia a refuzat sa excluda o desfasurare militara in Cuba si Venezuela in cazul in care discutiile cu Occidentul privind securitatea europeana si Ucraina nu vor merge in directia sa, avertizand in acelasi timp ca ultimele discutii cu NATO se afla intr-un punct mort, informeaza The Guardian.

Intr-o incercare aparenta de a ridica miza cu administratia Biden, Serghei Riabkov, care a condus delegatia Rusiei in cadrul unei intalniri cu SUA luni, a declarat la televiziunea rusa ca nu poate nici confirma, nici exclude trimiterea de mijloace militare in Cuba si Venezuela daca discutiile esueaza. Intrebat despre aceste masuri, el a spus ca „totul depinde de actiunile omologilor nostri americani”.

Intre timp, un alt diplomat rus de rang inalt a amenintat cu „masuri necesare” nespecificate daca nu vor fi indeplinite cererile de securitate ale Moscovei.

La finalul unei saptamani de diplomatie care pare sa nu fi produs niciun progres, consilierul american pentru securitate nationala, Jake Sullivan, a declarat ca SUA au informatii ca Rusia se pregateste sa inventeze un atac iminent al Ucrainei asupra fortelor rusesti ca pretext pentru invazie.

„Am vazut aceasta carte de joc in 2014. Pregatesc din nou acest manual de joc”, a declarat Sullivan, care a precizat ca administratia va impartasi mai multe informatii in urmatoarele 24 de ore.

Sullivan a spus ca nu a fost stabilita nicio data pentru alte discutii, dar a adaugat: „Suntem in comunicare cu rusii si vom vedea ce urmeaza”.

Intrebat despre sugestia lui Ryabkov privind desfasurari rusesti in Cuba sau Venezuela, el a spus ca nu va raspunde la „fanfaronada”.

Intre timp, secretarul american al apararii, Lloyd Austin, i-a promis omologului sau ucrainean, Oleksii Reznikov, continuarea furnizarii de catre SUA a unei „asistente defensive” pentru a ajuta la dezvoltarea capacitatii fortelor armate ucrainene.

Michael Carpenter, reprezentantul SUA la Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), a precizat ca la reuniunea de joi nu s-a inregistrat niciun progres in dezamorsarea tensiunilor.

„Tobele razboiului suna tare, iar retorica a devenit destul de stridenta”, a declarat Carpenter jurnalistilor dupa aceea.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat ca discutiile de la OSCE au consolidat sprijinul international pentru Ucraina in fata a ceea ce el a numit „ultimatumuri ilegale si presiuni militare din partea Rusiei”. El a declarat ca aliatii occidentali ai tarii impartasesc pozitia Ucrainei, care considera ca aceasta ar trebui sa fie libera sa aleaga la ce aliante de securitate sa adere, inclusiv NATO.

„De asemenea, Ucraina va continua sa lucreze activ cu partenerii pentru a implementa un pachet cuprinzator pentru a descuraja Rusia de la un nou val de razboi in Europa, care a inceput deja”, a spus el, intr-un comentariu postat pe site-ul ministerului sau.

De asemenea, ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, a avertizat ca Europa se confrunta cu cel mai mare risc de razboi din ultimii 30 de ani.

Rau s-a adresat celor 57 de natiuni ale OSCE, o organizatie care include Rusia, Ucraina, Statele Unite si natiuni europene. A fost pentru a treia oara in aceasta saptamana cand Rusia a discutat despre securitate cu tarile occidentale.

Ministrul polonez, care a preluat presedintia OSCE, a declarat reporterilor ca „nu poate spune ca un progres este iminent” in discutiile privind securitatea europeana, promitand in acelasi timp ca va lansa un dialog. „Unele dintre statele participante considera ca este suficient sa faca o declaratie si sa nu participe la dezbateri”, a spus el, fara a numi tarile.

„Se pare ca riscul de razboi in zona OSCE este acum mai mare decat oricand in ultimii 30 de ani”, declarase anterior Rau in fata delegatilor. „De cateva saptamani ne confruntam cu perspectiva unei escaladari militare majore in Europa de Est”.

Rusia a mobilizat 100.000 de soldati si a plasat echipamente militare de-a lungul granitei sale cu Ucraina, in timp ce a emis o serie de cereri de securitate despre care NATO a spus ca sunt imposibil de indeplinit, cum ar fi retragerea trupelor de la membrii estici ai aliantei si blocarea oricarei cereri de aderare din partea Kievului.

Riabkov a declarat ca discutiile au ajuns intr-un punct mort. „Nu vad niciun motiv sa ne asezam din nou la masa in zilele urmatoare, sa ne adunam din nou si sa incepem aceleasi discutii”, a declarat acesta, citat de agentia de presa Interfax.

„Ne propunem sa parcurgem pas cu pas textul, sa lucram la el pentru a-l aduce la un stadiu in care sa fie gata de semnare. Acest lucru este imposibil astazi, deoarece in privinta elementelor-cheie ale acestor texte, Statele Unite si aliatii lor spun categoric ‘nu'”.

Carpenter a reafirmat disponibilitatea SUA de a continua dialogul, dar a adaugat ca „nu vom renegocia principiile fundamentale”, enumerand Acordurile de la Helsinki din 1975, Carta ONU si Carta de la Paris din 1990, care afirma dreptul statelor suverane de a lua propriile decizii privind securitatea lor, fara amenintarea fortei, si garanteaza inviolabilitatea frontierelor. „Acestea sunt sacrosancte. Acestea sunt fundamentul nostru”, a declarat Carpenter. El a spus ca nu stie daca exista planuri de a pune in scris pozitia SUA, asa cum cer rusii.

„Suntem bucurosi sa vorbim despre mecanisme de solutionare a conflictelor, suntem bucurosi sa vorbim despre retinere reciproca si reducerea riscurilor si consolidarea increderii, transparenta militara, toate aceste lucruri sunt pe masa”, a spus Carpenter, salutand o initiativa poloneza de a stabili un dialog mai regulat intre cei 57 de membri ai OSCE pentru a discuta despre preocuparile reciproce in materie de securitate.

Oficialii rusi s-au concentrat pe acordurile pe care Moscova le-a redactat in decembrie si au cerut un raspuns. Misiunea tarii la OSCE a amenintat ca Moscova va lua „masurile necesare” daca Occidentul nu va raspunde la cererile rusesti. „Daca nu auzim un raspuns constructiv la propunerile noastre intr-un termen rezonabil si comportamentul agresiv fata de [Rusia] continua, va trebui sa luam masurile necesare pentru a asigura echilibrul strategic si a elimina amenintarile inacceptabile la adresa securitatii noastre nationale”, a scris misiunea Rusiei la OSCE pe Twitter, citandu-l pe ambasadorul sau la OSCE, Alexander Lukashevich.

Misiunea rusa la OSCE a avertizat, de asemenea, ca „ar putea aparea o criza pe continent cu consecinte imprevizibile pentru securitatea europeana”.

La Kiev, Pavlo Klimkin, predecesorul lui Kuleba in functia de ministru ucrainean de externe, a declarat ca discutiile din aceasta saptamana cu Kremlinul de la Geneva, Bruxelles si Viena au „atenuat tensiunile”. Dar el a declarat ca riscul unei provocari militare sau „de alta natura” din partea Moscovei ramane extrem de ridicat, „in special la sfarsitul iernii sau la inceputul primaverii”.

„Pe masura ce discutiile continua, amenintarea unei escaladari imediate, cel putin gradul de tensiune, a scazut. Acest lucru nu inseamna ca pericolul a devenit mult mai mic. A devenit mai mic, dar persista”, a declarat Klimkin pentru agentia de presa Interfax-Ucraina.

Klimkin a prezis ca este mai probabil ca Vladimir Putin sa atace Ucraina folosind „metode hibride” decat sa organizeze o invazie militara in toata regula.

„Un blitzkrieg impotriva Ucrainei este imposibil. Ei inteleg ca mai mult de o treime din populatia noastra este pregatita sa detina arme, iar cand va exista un pericol pentru tara, sunt sigur ca vor fi si mai multi”. El a spus ca Putin vrea sa dea timpul inapoi si sa faca din nou din Europa Centrala si de Est o zona de influenta si dominatie rusa, asa cum a fost in perioada sovietica.

„Aceasta este prin definitie nebunie curata… Scopul real al Rusiei este distrugerea statalitatii ucrainene. Insasi existenta noastra impiedica modelul de guvernare verticala al lui Putin”, a declarat Klimkin.

La Moscova, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ca ar putea avea loc o ruptura completa a relatiilor dintre SUA si Rusia daca sanctiunile propuse care il vizeaza pe presedintele rus, Vladimir Putin, si alti lideri civili si militari de top vor fi adoptate. Democratii din Senat au propus, de asemenea, sa fie vizate principalele institutii financiare rusesti daca Moscova trimite trupe in Ucraina.

UE elaboreaza, de asemenea, posibile sanctiuni, desi a refuzat sa dezvaluie detalii.