Noul secretar general al NATO, tot Stoltenberg? / Un nume posibil in cursa, Klaus Iohannis, ar putea intampina obstacole din partea Ungariei si din partea celor care ar prefera o femeie (presa)
In contextul razboiului care afecteaza Europa, cursa pentru functia de viitor secretar general al NATO a inceput. Jens Stoltenberg a oferit constanta in contextul in care tarile occidentale se grabeau sa ajute Ucraina sa respinga trupele invadatoare ruse. Dar in conditiile in care mandatul sau expira in septembrie, sporesc speculatiile despre cine i-ar putea succeda, comenteaza Politico.
Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Razboiul lansat de Rusia complica mult decizia, ce presupune consens intre liderii celor 30 de state membre ale Aliantei Nord-Atlantice.
Viitorul secretar general trebuie sa asigure un echilibru intre incurajarea furnizarii de arme Ucrainei de catre tarile membre si consolidarea propriei aparari a NATO – totul simultan cu ramanerea oficiala in afara conflictului. Putini se califica pentru acest rol extrem de sensibil.
„Sentimentul general este acela ca e nevoie de aer proaspat”, a declarat un diplomat NATO de rang inalt. Dar aliatii ar putea ajunge in final sa nu-si asume riscuri, ramanand fideli lui Stoltenberg.
Un diplomat european a rezumat situatia actuala, incluzand numele vehiculate in trei paliere, in functie de intensitatea zvonurilor.
O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este optiunea mentionata cel mai des.
Al doilea palier ii include pe premierul olandez Mark Rutte, omologa sa estoniana Kaja Kallas si ministrul apararii britanic Ben Wallace.
Al treilea grup, al celor mai putin frecvent mentionate nume, este format din sefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, presedinta slovaca Zuzana Caputova si presedinta actuala a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania).
Intrucat toti secretarii generali ai NATO de pana acum au fost barbati, exista o presiune ca de aceasta data sa fie desemnata o femeie.
„Este timpul pentru o femeie SecGen. Daca barbatii incearca sa-si pastreze functiile pentru totdeauna, reprezentarea corecta a femeilor nu va avea niciodata vreo sansa”, a spus un inalt diplomat NATO.
Unii aliati se pronunta pentru mai multa diversitate regionala. Jens Stoltenberg, care detine functia incepand din 2014, este un fost prim-ministru al Norvegiei. Cei mai recenti predecesori ai sai au fost danez, olandez si britanic.
Mandatul actualului secretar general a fost extins in martie anul trecut, dupa inceperea invaziei ruse in Ucraina. Numerosi oficiali sunt de parere ca inca o prelungire a mandatului lui Stoltenberg, chiar daca scurta, este o posibilitate serioasa.
Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce isi poate pastra sangele rece – si respecta scenariul – in cele mai grave crize. „Stoltenberg vrea sa ramana”, a afirmat un diplomat aliat de rang inalt.
Dar a-i oferi lui Stoltenberg o scurta prelungire a mandatului ar putea face ca o viitoare decizie de inlocuire sa se bata cap in cap cu competitia pentru functiile de conducere din UE in 2024, ca sa nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidentiale din SUA – un scenariu pe care unii aliati ar prefera sa il evite.
Un purtator de cuvant al NATO a refuzat sa comenteze despre aspiratiile lui Stoltenberg. Intrebat in decembrie despre aceasta chestiune, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: „Ma concentrez pe responsabilitatile mele. Nu speculez in legatura cu ce se va intampla dupa mandatul meu”.
Unii vad candidati din Europa de Est drept potriviti in mod special. Deja inaintea inceperii invaziei ruse in Ucraina, a existat scenariul ca alianta sa selecteze un secretar general din est. Unii oficiali din regiune sustin ca razboiul a consolidat aceasta posibilitate pentru cineva din tari ca Estonia sau Lituania.
„De ani intregi, tarile din flancul estic avertizeaza in legatura cu amenintarea din partea Rusiei”, a explicat o oficialitate baltica.
Tarile din regiune sunt pe primele locuri la cresterea cheltuielilor militare si in demersurile pentru ca Alianta Nord-Atlantica sa-si consolideze apararea.
Un alt nume posibil in cursa este Klaus Iohannis, presedintele Romaniei. Dar el ar putea intampina obstacole din partea Ungariei vecine si opozitie din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, noteaza Politico.
Unele capitale occidentale, totusi, nu ar sprijini astfel de candidati in prezent, considerand estul Aliantei – si tarile baltice in special – drept prea belicos intr-o perioada cand in apropiere este dezlantuit razboiul.
Insasi sefa guvernului estonian Kaja Kallas a minimalizat asteptarile, declarand in noiembrie presei din tara sa ca „probabilitatea de a fi facuta o asemenea oferta este extrem de redusa'”.
Pe de alta parte, ministrul apararii britanic Ben Wallace, un personaj extrem de respectat, a declarat in trecut ca postul de secretar general al NATO ar fi un „job placut”. Totusi, numeroase capitale, in special Parisul, sunt de asteptat sa aiba obiectii fata de un nume de la Londra si insista pentru un candidat din Uniunea Europeana.
Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul Tarilor de Jos. Politicienii olandezi sunt in mod traditional o alegere populara pentru aceasta functie, detinand postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani in ultimele sase decenii.
Olandezii sunt considerati seriosi cu privire la aparare, dar nu atat de belicosi precum balticii – si numele actualilor premier Mark Rutte, vicepremier Sigrid Kaag si ministru al apararii Kajsa Ollongren sunt vehiculate ca posibili candidati.
Intrebat despre aceste speculatii, Rutte a spus ca vrea sa „paraseasca politica total si sa faca ceva complet diferit”.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apararii german, ar putea obtine sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente fata de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, dar este neclar daca ea este interesata de functie. „Niciodata nu comentam despre asemenea speculatii”, a declarat un purtator de cuvant al Comisiei.
Alte femei politician ale caror nume au aparut pe lista posibililor candidati sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland si sefa diplomatiei canadiene Melanie Joly. Totusi, intrucat alianta se concentreaza pe sporirea apararii sale, cheltuielile reduse alocate de Ottawa pentru aparare si statutul non-european al Canadei fac improbabil ca un canadian sa obtina functia.
„Acesta este mai mult un cos cu nume la care se gandeste oricine. Presupunerea mea: Stoltenberg”, a spus un alt diplomat european.
