Nu numai infractorii din Romania au de gand sa-l suspende pe Iohannis. Populistii din Italia vor si ei sa demita presedintele tarii pentru ca „executa ordinele Bruxellesului”

Presedintele Republicii Italiene, o figura institutionala respectata, are prerogative limitate, dar care s-au dovedit importante in caz de criza politica, scrie AFP, citata de Agerpres.

Presedintele italian, Sergio Mattarella, a refuzat sa numeasca un eurosceptic la conducerea Ministerul Finantelor, prezentat, totusi, de premierul desemnat si sustinut de majoritatea parlamentara.

Aceasta prerogativa, recunoscuta de articolul 92 al Constitutiei italiene, a declansat furia Ligii (extrema dreapta) conduse de Matteo Salvini si a Miscarii 5 Stele (M5S, antisistem) a lui Luigi Di Maio.

Nu a fost insa pentru prima data cand un presedinte italian a refuzat sa numeasca un ministru prezentat de majoritatea parlamentara. S-au inregistrat cel putin trei cazuri de acest fel in istoria Republicii Italiene, dintre care cel mai celebru l-a implicat pe Silvio Berlusconi.

Invingator la parlamentarele din 1994, acest magnat media, aflat deja in atentia justitiei, i-a propus presedintelui Oscar Luigi Scalfaro sa il numeasca pe avocatul sau Cesare Previti in functia de ministru al justitiei.

Presedintele Scalfaro a refuzat sa faca acest lucru, iar Berlusconi a dat inapoi.

De data aceasta, populistii italieni nu au acceptat ca seful statului sa faca uz de prerogativa respectiva si au denuntat un control din partea Bruxellesului ori al „lobby-istilor” lumii finantelor.

Pe aceasta baza Di Maio a vorbit despre o procedura de demitere a sefului statului pentru inalta tradare, in aplicarea articolului 90 al Constitutiei. Majoritatea absoluta a celor doua Camere reunite in sedinta comuna este insa necesara.

Prerogativele presedintelui sunt strict limitate si tin in special de capacitatea sa de a numi premierul si apoi ministrii la propunerea celui din urma.

El dispune, de asemenea, de puterea de a dizolva cele doua Camere, o arma de descurajare care a servit in numeroase crize politice din Italia, tara cu un regim parlamentar ce a cunoscut 64 de guverne cu incepere din 1946.

In timpul crizei financiare din 2011, in momentul in care pietele se dezlantuiau impotriva Italiei, presedintele Giorgio Napolitano nu a ezitat sa se implice in operatiunea de inlaturare de la putere a lui Silvio Berlusconi, numindu-l ulterior pe fostul comisar european Mario Monti in fruntea guvernului.

Silvio Berlusconi a denuntat o lovitura de stat si a cerut alegeri anticipate, fara succes.

Liga si M5SA au mai cerut si ele alegeri anticipate dupa votul „nu” al italienilor la referendumul constitutional de la sfasitul lui 2016, initiat de fostul premier Matteo Renzi. Acesta a demisionat dupa infrangere, dar Sergio Mattarella a refuzat sa dizolve parlamentul.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.