Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a anuntat miercuri ca a inaintat o cerere de revizuire a deciziei definitive a ICCJ prin care tortionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitati.
„In continuarea comunicatului de presa din data de 27 iulie 2023, Biroul de informare si relatii publice este imputernicit sa aduca la cunostinta publicului urmatoarele:
In cauza cunoscuta generic sub denumirea de ”Dosarul Ursu”, in care PICCJ – Sectia parchetelor militare a dispus trimiterea in judecata pe data de 1 august 2016, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a formulat in cursul zilei de astazi o cerere de revizuire a hotararii de achitare a inculpatilor, ramasa definitiva prin decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 27 iulie 2023.
In cuprinsul cererii de revizuire, procurorii Sectiei judiciare din cadrul PICCJ au aratat ca aceasta se bazeaza pe fapte sau imprejurari care nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei privind pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu.
In mod concret, pe 19 septembrie 2023, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a trimis Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie inscrisuri continand date si informatii, insotite de detalii tehnice apreciate ca absolut relevante si necesare intelegerii datelor prezentate, referitoare la fapte sau imprejurari care nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei, acestea fiind completate pe 26 octombrie 2023 cu o serie de noi documente.
Totodata, in vederea documentarii impartiale si competente a realitatilor regimului comunist, cu precadere in ceea ce priveste functionarea aparatului de represiune a acestuia, dar si a celorlalte institutii ale regimului, PICCJ a solicitat acordarea sprijinului stiintific al Academiei Romane, prin intermediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, precum si al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), in calitatea sa de agentie guvernamentala specializata in investigarea crimelor comunismului. Astfel, la data de 20 octombrie 2023, a fost inaintat Materialul documentar intocmit de IICCMER, in colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, insotit de un material sintetic referitor la cazuistica si incalcarile drepturilor omului in Romania in perioada 1980-1989.
Asa cum se evidentiaza in cererea de revizuire, faptele si imprejurarile noi relevante din aceste materiale sustin o cu totul alta situatie de fapt decat cea retinuta de instanta si se circumscriu adevarului istoric, care a stabilit ca represiunea a fost o trasatura permanenta a regimului comunist, conflictul dintre societate si regim a reprezentat o constanta, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicand orice manifestare publica pe care o considera drept un pericol la adresa stabilitatii sale si disimuland represiunea politica prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Militie, ca paravan al actiunilor de politie politica.
Prin urmare, prin raportare la documentele mentionate, procurorii au apreciat ca rezulta date si imprejurari noi care nu au fost avute in vedere la solutionarea cauzei si care pot conduce la o solutie diametral opusa celei pronuntate, solicitand Curtii de Apel Bucuresti admiterea cererii de revizuire, anularea hotararii atacate si, rejudecand, condamnarea a doi dintre inculpati si incetarea procesului penal fata de cel de-al treilea (decedat in timpul judecatii) pentru savarsirea infractiunii de tratamente neomenoase”, a anuntat PICCJ.
In motivarea deciziei de achitare a fostilor ofiteri de securitate Marin Pirvulescu si Vasile Hodis, acuzati ca l-au torturat pana la moartea pe disidentul Gheorghe Ursu, judedecatorii ICCJ sustin ca in perioada respectiva nu era dictatura.
„Inca nu s-a facut dovada existentei, in perioada in care se retine comitarea infractiunii de catre inculpati, a unui conflict (adversitati) intre autoritati si populatie sau parte din aceasta, in cadrul careia sa existe o preocupoare sistemica a autoritatilor de exterminare fizica sau psihica a populatiei sau a unei parti din aceata pe diverse motive”, se afirma in motivare.
Cu alte cuvinte, judecatorii ICCJ sustin ca in 1985, anul mortii inginerului Ursu, nu era dictatura si nici represiune in cazul celor care manifestau contra dictaturii comuniste.
Citeste AICI motivarea integrala.
”Este o sentinta scandaloasa. Este o sentinta abjecta. Probatoriul a fost foarte solid, covarsitor, dosarul are zeci de volume de marturii care arata vinovatia celor doi tortionari si vinovatia intregului aparat represiv care a actionat in anii ’70- ’80 si care a facut multe victime. (…) Acest complet de judecata a ajuns sa spuna ca Securitatea nu a fost violenta, ca au fost doar niste cauze intamplatoare, izolate, ca nu se poate spune nici macar ca a existat o relatie de adversitate intre disidenti si aparatul represiv. Judecatorii au considerat ca aceste cazuri de violenta n-au fost exact in 1985. Au fost in ’83, in ’87… Aceasta motivare, ca aceste cazuri de violenta n-ar fost in aceeasi perioada cu Gheorghe Ursu, este pur si simplu kafkiana. De fapt, in 1985, Radu Filipescu era detinut la Aiud si batut. Radu Filipescu si toti colegii lui erau batuti la zarca, tinuti ca Hristos, suspendati, cu inele, ca si Gheorghe Ursu, care a trecut si el trei zile pe la izolare severa, unde a fost batut salbatic”, a declarat joi Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, la Prima TV.
Sefa ICCJ, Alina Corbu, a emis joi un comunicat de presa in care a replicat iritata la criticile din spatiul public privind achitarea celor doi fosti ofiteri de Securitate care au pus la cale uciderea disidentului Gheorghe Ursu.
„Rezultatul procesului nu depinde de cat de populara sau impopulara ar fi acesta”, se afirma in document. „Formatorii de opinie sa respecte principiile de functionare a justitiei”, mai spune Corbu.
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a anuntat joi ca analizeaza posibilitatea de a declara cale extraordinara de atac in cazul Ursu.
„Cu referire la solutia de achitare dispusa astazi de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cauza cunoscuta generic sub denumirea de ‘Dosarul Ursu’, in care PICCJ – Sectia parchetelor militare a dispus trimiterea in judecata pe data de 1 august 2016, conducerea PICCJ a dispus efectuarea unei analize a solutiei, inclusiv in privinta identificarii posibilitatii juridice de a declara o cale extraordinara de atac”, a anuntat PICCJ.
Ministrul Justitiei, Alina Gorghiu, sustine ca regreta decizia ICCJ prin care au fost achitati cei doi ofiteri ai fostei Securitati care sunt responsabili de moartea disidentului Gheorghe Ursu.
„Fara a interfera cu rezultatul analizei de la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si distinct de atributiile mele de ministru al justitiei, pot spune ca pentru mine e o zi trista azi!
Mi-as fi dorit, ca simplu cetatean al unei tari, pentru care dictatura va ramane o amintire sinistra, care a macinat destine, sa nu fiu martorul validarii oricarei forme de represiune, de tortura, al legitimizarii instrumentelor de forta care arunca in obscur drepturi si libertati fundamentale”, a scris Gorghiu pe Facebook.
Presedintele USR, Catalin Drula, a calificat, joi, drept o „rusine istorica” achitarea definitiva a fostilor ofiteri de Securitate Marin Pirvulescu si Vasile Hodis, acuzati ca l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu.
In opinia sa, apelul la CEDO ar fi urmatorul pas firesc. Liderul USR si-a exprimat speranta ca Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, sa gaseasca puterea pentru a continua lupta.
„La aproape 34 de ani de la Revolutie, Securitatea a invins Romania oamenilor cinstiti. Achitarea tortionarilor lui Gheorghe Ursu este o rusine istorica si o pervertire a Justitiei, care nu mai are legatura cu dreptatea, ci cu servirea unor interese. Judecatorii au acceptat martori ofiteri de Securitate de rang cel mai inalt: de la seful de cabinet al lui Iulian Vlad la alt ofiter implicat in represiunea din Timisoara din Decembrie ’89. Verdictul dat astazi este imposibil de imaginat intr-o societate dreapta, in care cetatenii sunt ocrotiti de lege. CEDO ar fi urmatorul pas firesc, sper ca Andrei Ursu sa gaseasca puterea sa continue lupta. Toti oamenii onesti din Romania ii sunt alaturi”, a scris Drula, pe Facebook.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus joi achitarea definitiva a fostilor ofiteri de Securitate Marin Pirvulescu si Vasile Hodis, acuzati ca l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru savarsirea infractiunii de tratamente neomenoase.
Instanta suprema a respins, ca nefondate, apelurile depuse de procurori si Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, fiind mentinuta decizia de achitare aplicata in octombrie 2019 de Curtea de Apel Bucuresti.
Gheorghe Ursu, inginer de constructii, poet si scriitor, a fost cercetat de Securitate in anii ’80, dupa ce a trimis scrisori catre „Europa Libera” si pentru ca tinea un jurnal in care nota ororile conducerii comuniste.
Potrivit procurorilor, in perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a facut obiectul urmaririi informative si judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985.
Procurorii militari au stabilit ca Marin Parvulescu si Vasile Hodis au exercitat actiuni represive si sistematice (filaj, urmarire informativa, perchezitii, audieri sistematice, acte de violenta fizica si psihica) asupra lui Gheorghe Ursu, actiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinte fizice sau psihice grave si au fost de natura sa ii aduca o atingere grava a drepturilor si libertatilor fundamentale, in principal a dreptului la viata”.
Fiul disidentului, Andrei Ursu, sustine ca Mihai Pirvulescu a fost cel care l-a anchetat mai intai in stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru ca acesta din urma a refuzat sa isi denunte prietenii, printre care cunoscutii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosasu, Securitatea a hotarat „continuarea cercetarilor sub stare de arest”, „urmand ca in cercetari sa se clarifice si natura relatiilor” cu acestia.
Inginerul Gheorghe Ursu a murit in urma batailor primite de la Marin Pirvulescu si de la alti ofiteri de securitate, dar si in urma agresiunilor din partea unor detinuti de drept comun.
Pana acum, trei persoane au fost condamnate in acest caz: col. (r) Tudor Stanica, pe atunci seful Militiei din Capitala, col. (r) Mihai Creanga, adjunctul sau, si Marin Clita, colegul de celula al disidentului.
Jurnalistii de la G4Media au dezvaluit, miercuri seara, ca premierul PSD Marcel Ciolacu a calatorit…
Cea mai veche tablita cunoscuta, inscriptionata cu cele zece porunci din Vechiul Testament, este de…
Orasul italian Florenta a decis sa ia masuri pentru a reduce supraturismul, introducand masuri, inclusiv…
Presedintele ales al SUA, Donald Trump, a revenit miercuri la Casa Alba pentru a discuta…
Oficialii israelieni insista asupra mentinerii capacitatii de a lovi Libanul in orice moment, ca parte…
Primarul orasului bihorean Marghita, udemeristul Demian Zsolt, care a participat la un eveniment la o…