Nu se taie, creste! Premierul anunta cresterea salariului minim. Crestere bazata pe analiza de impact si date clare
Premierul Ludovic Orban a declarat ca Guvernul a cautat sa elaboreze solutia de crestere a salariului minim brut pe baza unor indicatori economici, „a unor date care sunt clare” si care sa tina cont de realitatile economice, dar si „sa atinga obiectivul de majorare a salariului minim”.
„Scopul acestei intalniri este de a avea o prima discutie privitoare la decizia pe care trebuie sa o luam prin hotarare de guvern privind stabilirea cresterii salariului minim brut pe economie. Sigur ca aceasta tema a salariului minim pe economie este o tema in care exista o varietate foarte mare de puncte de vedere exprimate, in care, evident, sunt multe puncte de vedere care nu totdeauna converg. In ceea ce ne priveste pe noi, am incercat sa cautam o solutie de crestere a salariului minim care sa tina intr-o masura cat mai mare de niste date obiective din economie, adica, mai precis, incercam ca aceasta crestere a salariului minim sa se faca pe baza unor indicatori economici pe baza unor date care sunt clare si care, pe de o parte, sa tina cont de realitatile economice, pe de alta parte sa atinga si obiectivul de crestere a salariului minim pe economie”, a declarat Ludovic Orban, marti, in cadrul Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, citat de Agerpres.
In sustinerea propunerilor privind cresterea salariului minim, partea guvernamentala a prezentat partenerilor de dialog social si o analiza de impact privind salariul minim brut garantat in plata pentru anul 2020, prin care propune trei scenarii.
„Primul scenariu prevede majorarea salariului minim brut cu rata anuala a inflatiei in luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS si cu cresterea reala a productivitatii muncii pe persoana angajata in anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce inseamna o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei. Acest scenariu prezinta avantajul ca asigura politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe langa acela de mentinere a puterii de cumparare, generat de componenta ratei inflatiei „, se arata in analiza.
Un al doilea scenariu propus prevede „majorarea salariului minim brut cu rata anuala a inflatiei in luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS si cu cresterea reala a productivitatii muncii pe persoana angajata in anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce inseamna o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei. In plus fata de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corectie in functie de dinamica cresterii economice:
– in cazul in care diferenta dintre cresterea economica prognozata pentru anul in care se majoreaza salariul minim si cea estimata pentru anul precedent este in intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce inseamna un grad ridicat de stabilitate a cresterii economice, coeficientul de crestere fiind 0%;
– in cazul in care aceasta diferenta este mai mare de 0,5 puncte procentuale si pana la 1,5 puncte procentuale, se adauga sau se scade proportional, fara a depasi un punct procentual;
– in cazul in care aceasta diferenta este mai mare de 2 puncte procentuale, se adauga sau se scade proportional, negociat, fara a depasi 2 puncte procentuale.
Al treilea scenariu propus de Guvern prevede majorarea salariului minim brut cu rata anuala a inflatiei in luna octombrie (3,4%), conform datelor INS si cu cresterea reala a productivitatii muncii pe persoana angajata in anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce inseamna o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei.
„In plus fata de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corectie in functie de rata somajului, respectiv: coeficientul de corectie este un procent din diferenta dintre rata efectiva si „rata naturala” a somajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali. Pentru „rata naturala” a somajului se foloseste NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rata a somajului care nu exercita presiuni suplimentare in sensul cresterii salariilor), estimata cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectiva a somajului se foloseste cea determinata conform metodologiei BIM11″, se arata in analiza privind cresterea salariului minim.
