Ce va urma? NYT: Impactul psihologic asupra israelienilor dupa atacul surpriza al Hamas este comparabil cu socul produs la 11 septembrie in America
La aproape 50 de ani de la Razboiul de Yom Kippur din 1973, Israelul a fost din nou luat prin surprindere de un atac surpriza care ne reaminteste ca stabilitatea in Orientul Mijlociu este o iluzie, se arata intr-o analiza a New York Times.
Spre deosebire de confruntarile cu fortele palestiniene din Gaza din ultimii trei ani, in acest caz este virba despre un razboi in toata regula.
Impactul psihologic asupra israelienilor este comparabil doar cu socul provocat de 11 septembrie 2001 in America. Dupa ce armata israeliana respinge atacul palestinian, intrebarea este ce se va intampla in continuare. Exista putine optiuni pentru premierul Benjamin Netanyahu, care este presat sa dea un raspuns militar major.
In conditiile in care sute de israelieni au fost ucisi si un numar necunoscut de persoane sunt tinute ostatice de catre Hamas, o invazie in Gaza nu poate fi exclusa – chiar si o ocupatie a teritoriului, pe care guvernele israeliene succesive au incercat din rasputeri sa o evite.
Asa cum le-a spus Netanyahu israelienilor atunci cand a declarat razboi: „Le vom raspunde cu o forta si o amploare cu care inamicul nu s-a mai confruntat niciodata”.
Cu toate acestea, un razboi de amploare ar putea avea consecinte nebanuite. Este probabil sa provoace pierderi semnificative in randul palestinienilor – atat civili, cat si combatanti – perturband eforturile diplomatice ale presedintelui Biden si ale lui Netanyahu de a obtine recunoasterea Israelului de catre Arabia Saudita in schimbul unor garantii de aparare din partea Statelor Unite.
De asemenea, va exista o presiune asupra Hezbollah, grupul sustinut de Iran care controleaza sudul Libanului, pentru a deschide un al doilea front in nordul Israelului, asa cum a facut in 2006 dupa capturarea unui soldat israelian in Gaza.
Iranul, un dusman major al Israelului, este un sustinator al Hamas, precum si al Hezbollah, furnizand ambelor grupari arme si informatii.
Confruntarea va unifica Israelul, cel putin pentru o vreme, opozitia anulandu-si protestele planificate impotriva modificarilor judiciare propuse de Netanyahu. „Acest lucru ii va oferi primului ministru o acoperire politica completa pentru a face tot ceea ce doreste”, a declarat Nate Sachs, director al Centrului pentru politica in Orientul Mijlociu de la Brookings Institution.
Cu toate acestea, a adaugat el, Netanyahu a respins in trecut apelurile de a trimite trupe in Gaza pentru a distruge gruparile palestiniene inarmate precum Hamas, avand in vedere costurile si intrebarea inevitabila despre ce se va intampla a doua zi. Chiar si in 2002, cand Ariel Sharon era prim-ministru si fortele israeliene au inabusit o revolta palestiniana in Cisiordania, guvernul s-a abtinut sa trimita forte suplimentare in Gaza, unde existau atunci colonii israeliene.
„Intrebarea va fi intotdeauna ce se va intampla in continuare”, a declarat Mark Heller, cercetator la Institutul pentru Studii de Securitate Nationala din Israel.
„Exista deja multa presiune pentru o invazie, pentru a „termina cu Hamas”, dar nu cred ca acest lucru va rezolva problema pe termen lung”, a declarat Heller.
Israelul si-a retras unilateral soldatii si civilii din Gaza in 2005, pastrand in acelasi timp un control substantial asupra unor mari parti din Cisiordania ocupata. Esecul de a asigura orice fel de acord de pace de durata a facut ca Gaza sa fie in mare parte izolata de ceilalti palestinieni din Cisiordania si aproape complet izolata atat de Israel, cat si de Egipt.
Dupa retragerea israeliana din Gaza si conflictul din 2006, conflictul dintre miscarea Fatah a presedintelui palestinian Mahmoud Abbas si gruparea extremista Hamas a dus la preluarea controlului regiunii de catre aceasta din urma in 2007.
Chiar si in timpul conflictului prelungit in 2008 si 2009, fortele israeliene au intrat in Gaza, dar nu au patruns in centrele populate.
Guvernele israeliene succesive au insistat asupra faptului ca, dupa retragerea din 2005, Israelul nu mai are nicio responsabilitate pentru Gaza. Insa, avand in vedere controlul Israelului asupra frontierei si avantajul sau militar coplesitor, organizatii precum B’Tselem, care monitorizeaza drepturile omului in teritoriile ocupate, sustin ca Israelul are responsabilitati si obligatii legale semnificative pentru Gaza in temeiul dreptului international umanitar.
Desi nu este clar de ce Hamas a ales sa atace acum, este posibil sa fi facut acest lucru ca raspuns la potentialul acord intre Israel si Arabia Saudita. Acesta este punctul de vedere al lui Amberin Zaman, analist la Al-Monitor, un site de stiri cu sediul la Washington care acopera Orientul Mijlociu.
In acelasi timp, efectele razboiului vor fi „extinse si va dura mult timp pentru a se manifesta pe deplin”, a declarat Sachs. „Vor exista comisii de ancheta privind armata si serviciile de informatii, iar conducerea politica va fi sub presiune”, a mai spus el.
Dar mai intai, dupa cum a remarcat Heller, vine razboiul. „Iar aceste lucruri tind sa scape de sub control”, a subliniat el.
