O alta miza a scandalului Lazar, „Dosarul Revolutiei”. Marile crime, puse la cale de Iliescu prin „diversiuni si dezinformari”. Dosarul ajunge in instanta

Procurorul general Augustin Lazar a anuntat, luni, ca Sectia militara din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a trimis in instanta dosarul „Revolutiei”. Au fost trimisi in judecata Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu si Iosif Rus (fost sef al Aviatiei Militare).

„Astazi, Sectia militara din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a inaintat instantei de judecata rechizitoriul in cauza cunoscuta generic sub numele de dosarul ‘Revolutiei'”, a declarat Augustin Lazar.

El a precizat ca dosarul cuprinde peste 3.000 de volume, iar pentru intocmirea rechizitoriului au fost administrate, in principal, probele obtinute dupa 13 iunie 2016.

„Rechizitoriul Sectiei parchetelor militare insumeaza 12 volume, in total 3.280 de file. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 de volume au fost instrumentate, administrate dupa 13 iunie 2016. Doresc sa subliniez faptul ca pentru intocmirea rechizitoriului au fost administrate, in principal, probele obtinute dupa 13 iunie 2016, data la care judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a confirmat redeschiderea urmaririi penale in prezenta cauza”, a spus Lazar, intr-o declaratie de presa.

Cu aceasta ocazie, procurorul general a prezentat scuze pentru durata excesiva a anchetei penale in acest dosar.

”Cercetarile au vizat faptul ca prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situatii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii”, se arata intr-un comunicat Parchetului.

Procurorii sustin ca ”psihoza terorista ar fi fost indusa cu intentie prin diversiuni si dezinformari si a provocat, dupa 22.12.1989, un numar de 862 de decese, 2150 raniri, lipsirea grava de libertate a sute de persoane, vatamari psihice. Aceste consecinte tragice au fost mult mai grave decat cele ale represiunii exercitate in intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00). Totodata, ancheta a stabilit ca aceste diversiuni si dezinformari ar fi creat conditiile condamnarii si executiei cuplului prezidential Ceausescu printr-un proces penal simulat”.

Mai mult, procurorii ii acuza pe Ion Iliescu si Gelu Voican Voiculescu ca ”ar fi dezinformat in mod direct prin aparitiile televizate si emiterea de comunicate de presa (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea si diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceausescu si ar fi acceptat si asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu functii de conducere din M.Ap.N., fara a interveni pentru stoparea lor”.

In ce-l priveste pe Iosif Rus, procurorii sustin ca in calitate de comandant al Aviatiei Militare, ar fi intervenit in noaptea de 22/23.12.1989, fara drept si in deplina cunostinta de cauza, asupra planului de aparare a Aeroportului International Otopeni si ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari si 8 civili), precum si la ranirea grava a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor apartinand Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la ranirea unor persoane. A emis si alte ordine militare, conduite care in afara rezultatelor concrete enuntate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Procurorii sustin intr-un comunicat de presa ca ”intreaga forta militara a Romaniei, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne – Departamentul Securitatii Statului, precum si Garzile Patriotice, incepand cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispozitia Consiliului Frontului Salvarii Nationale si conducerii acestuia. Din acelasi moment, grupul de decizie politico-militara al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stanculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, inaintat in grad militar si numit ministru al apararii) si Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic si militar, urmarind accederea la puterea politica a unui grup preconstituit si legitimarea politica in fata poporului roman”.

Parchetul General arata ca ”pentru atingerea acestor scopuri, incepand cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansata o ampla si complexa activitate de inducere in eroare (diversiuni si dezinformari), coordonata de unii componenti ai Consiliului Militar Superior (structura aflata in subordinea C.F.S.N.), acceptata si asumata de factorii decizionali ai C.F.S.N”.

”Pentru a evita tragerea la raspundere penala ca urmare a represiunii existente pana la 22 decembrie 1989, varfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au indeplinit functia de ministru al apararii, sefii directiilor militare si seful aviatiei militare) ar fi declansat si coordonat inducerea in eroare, in virtutea unei intelegeri cu noua forta politica a tarii. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor parti, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a insemnat impunitatea dorita, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a insemnat garantarea preluarii puterii politice, mentinerea la putere, dar si legitimarea in fata poporului roman”, se mai arata in comunicatul citat.