O economie globala fragila este in joc in timp ce SUA si China incearca sa reduca tensiunile la summitul APEC
Statele Unite si China sunt cei doi grei ai economiei mondiale. Impreuna, ele produc peste 40% din bunurile si serviciile mondiale, se arata intr-o analiza publicata de El Pais.
Prin urmare, atunci cand Washingtonul si Beijingul duc o lupta economica, asa cum au facut-o timp de cinci ani consecutivi, are de suferit si restul lumii. Iar atunci cand acestia participa la un summit la nivel inalt, asa cum vor face presedintii Joe Biden si Xi Jinping in aceasta saptamana, aceasta poate avea consecinte globale.
Economia mondiala ar putea beneficia cu siguranta de pe urma unei detensionari intre SUA si China. Din 2020, aceasta a suferit criza dupa criza – pandemia COVID-19, inflatia in crestere, cresterea brusca a ratelor dobanzilor, conflictele violente din Ucraina si acum Gaza. Potrivit Fondului Monetar International, se asteapta ca economia mondiala sa creasca cu un slab 3% in acest an si cu 2,9% in 2024.
„Faptul ca cele mai mari doua economii ale lumii se afla in conflict intr-un moment atat de tensionat exacerbeaza impactul negativ al diferitelor socuri geopolitice care au afectat economia mondiala”, a declarat Eswar Prasad, profesor senior de politica comerciala la Universitatea Cornell.
Au crescut sperantele ca Washingtonul si Beijingul pot cel putin sa calmeze unele dintre tensiunile lor economice la summitul Cooperarii Economice Asia-Pacific, care incepe duminica la San Francisco. La reuniune vor participa 21 de tari din zona Pacificului, care reprezinta impreuna 40% din populatia lumii si aproape jumatate din comertul mondial.
Evenimentul de marca va fi intalnirea Biden-Xi de miercuri, in marja summitului, prima discutie dintre cei doi lideri intr-un an, timp in care frictiunile dintre cele doua natiuni s-au agravat. Casa Alba a incercat sa atenueze asteptarile, spunand ca nu anticipeaza niciun progres.
In acelasi timp, Prasad a sugerat ca pragul pentru declararea unui rezultat de succes este relativ scazut. „Impiedicarea oricarei deteriorari suplimentare a relatiilor economice bilaterale ar fi deja o victorie pentru ambele parti”, a spus el.
Relatia economica dintre SUA si China s-a deteriorat de ani de zile inainte de a evolua in 2018, la impulsul presedintelui Donald Trump, intr-un razboi comercial total. Administratia Trump a acuzat China ca a incalcat angajamentele pe care si le-a asumat, prin aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului in 2001, de a-si deschide vasta piata pentru companiile americane si alte companii straine care doreau sa isi vanda bunurile si serviciile acolo.
In 2018, administratia Trump a inceput sa impuna tarife vamale la importurile chinezesti pentru a pedepsi Beijingul pentru actiunile sale. Multi experti au fost de acord cu administratia ca Beijingul s-a implicat in spionaj cibernetic si ca a cerut in mod necorespunzator companiilor straine sa predea secrete comerciale ca pret pentru a obtine acces pe piata chineza. Beijingul a ripostat la sanctiunile lui Trump cu propriile tarife vamale de retorsiune, ceea ce a facut ca produsele americane sa fie mai scumpe pentru cumparatorii chinezi.
Senatorul Mark Warner, presedintele Comisiei de informatii din Senat, a declarat ca SUA trebuie sa continue sa faca presiuni asupra Chinei in ceea ce priveste furtul de proprietate intelectuala si sa obtina sprijinul aliatilor din regiune. „Securitatea nationala acum nu este pur si simplu cine are cele mai multe tancuri, arme, nave si avioane. Este cine va castiga batalia pentru inteligenta artificiala, calculul cuantic, telecomunicatiile avansate, 5G si dincolo de acestea”, a declarat Warner.
Cand Biden a preluat functia in 2021, a pastrat o mare parte din politica comerciala conflictuala a lui Trump, inclusiv tarifele vamale pentru China. Rata de impozitare a SUA pentru importurile chinezesti depaseste acum 19%, fata de 3% la inceputul anului 2018, inainte ca Trump sa isi impuna tarifele. De asemenea, taxele de import chinezesti pe bunurile americane au ajuns la 21%, de la 8% inainte de inceperea razboiului comercial, potrivit calculelor lui Chad Bown de la Peterson Institute for International Economics.
Una dintre principiile politicii economice a lui Biden a fost aceea de a reduce dependenta economica a Americii de fabricile chinezesti, pe fondul pandemiei care a perturbat lanturile de aprovizionare globale, alaturi de consolidarea parteneriatelor cu alte natiuni asiatice. Ca parte a acestei politici, administratia Biden a creat anul trecut, impreuna cu 14 tari, Cadrul economic indo-pacific pentru prosperitate.
In unele privinte, tensiunile comerciale dintre SUA si China sunt chiar mai mari sub Biden decat au fost sub Trump. Beijingul fierbe din cauza deciziei administratiei Biden de a impune – si apoi de a extinde – controalele la export, menite sa impiedice China sa achizitioneze cipuri de calculator avansate si echipamente pentru a le produce. In august, Beijingul a contraatacat cu propriile sale restrictii comerciale: A inceput sa ceara exportatorilor chinezi de galiu si germaniu, metale utilizate la fabricarea cipurilor de calculator si a celulelor solare, sa obtina licente guvernamentale pentru a trimite aceste metale in strainatate.
De asemenea, Beijingul a intreprins actiuni agresive impotriva companiilor straine din China. Organizand ceea ce pare a fi o campanie de contraspionaj, autoritatile chineze au efectuat anul acesta raiduri in birourile din China ale firmelor americane de consultanta Capvision si Mintz Group, au interogat angajatii din Shanghai ai firmei de consultanta Bain & Co. si au anuntat o analiza de securitate a producatorului de cipuri Micron.
Unii analisti vorbesc despre o „decuplare” a celor mai mari doua mari economii ale lumii, dupa decenii in care s-au bazat profund una pe cealalta pentru comert. Intr-adevar, importurile de bunuri chinezesti in Statele Unite au scazut cu 24% pana in septembrie, comparativ cu aceeasi perioada din 2022.
Ruptura dintre Beijing si Washington a pus multe alte tari intr-o situatie delicata: sa decida de care parte se afla, atunci cand vor de fapt sa faca afaceri cu ambele tari.
FMI spune ca o astfel de „fragmentare” economica este daunatoare pentru lume. Agentia estimeaza ca barierele comerciale mai ridicate vor scadea cu 7.400 de miliarde de dolari din productia economica globala dupa ce lumea se va adapta la ele.
Iar aceste bariere sunt in crestere. Anul trecut, potrivit FMI, tarile au impus aproape 3.000 de noi restrictii comerciale, fata de mai putin de 1.000 in 2019. Agentia prevede o crestere a comertului international de doar 0,9% in acest an si de 3,5% in 2024 – in scadere drastica fata de media anuala de 4,9% din perioada 2000-2019.
Administratia Biden insista ca nu incearca sa submineze economia Chinei. Vineri, secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, s-a intalnit cu omologul sau chinez, vicepremierul He Lifeng, la San Francisco si a incercat sa pregateasca terenul pentru summitul Biden-Xi.
„Dorinta noastra comuna – atat China, cat si Statele Unite – este de a crea conditii de concurenta echitabile si relatii economice continue, semnificative si reciproc avantajoase”, a declarat Yellen.
Xi are motive sa incerce sa restabileasca cooperarea economica cu Statele Unite. Economia chineza se afla sub o presiune puternica. Piata sa imobiliara s-a prabusit, somajul in randul tinerilor este galopant, iar moralul consumatorilor este scazut. Raidurile asupra afacerilor straine au speriat companiile si investitorii internationali.
„In conditiile in care economia chineza se confrunta cu vanturi frontale serioase si multe firme americane isi fac bagajele si parasesc China, Xi trebuie sa convinga investitorii ca China este inca un loc profitabil pentru a face afaceri”, a declarat Wendy Cutler, vicepresedinte al Asia Society Institute si fost negociator comercial al SUA. „Acest lucru nu va fi usor de vandut”, a mai spus ea.
Ceea ce complica lucrurile este faptul ca tensiunile dintre Washington si Beijing merg mult dincolo de economie. Sub conducerea lui Xi, Partidul Comunist Chinez a pedepsit disidenta in Hong Kong si in regiunea musulmana autonoma Xinjiang. Guvernul sau a facut cereri teritoriale agresive in Asia, angajandu-se in ciocniri armate la granita cu India si intimidand Filipine si alti vecini in parti din Marea Chinei de Sud pe care le revendica ca fiind ale sale. A amenintat din ce in ce mai mult Taiwanul, pe care il considera o provincie chineza renegata.
Tensiunile dintre SUA si China s-ar putea intensifica anul viitor, odata cu alegerile prezidentiale din Taiwan si din Statele Unite, unde criticile la adresa Beijingului sunt printre putinele domenii care ii unesc pe democrati si republicani.
Politicile lui Xi par sa coste China in batalia pentru opinia mondiala. Intr-un sondaj recent realizat in randul populatiei din 24 de tari, Pew Research Center a raportat ca Statele Unite au fost privite mai favorabil decat China in toate natiunile, cu exceptia a doua (Kenya si Nigeria).
