O luna de la izbucnirea noului razboi: „Pamantul arde”
La o luna de la socul provocat in Israel de atacul sangeros al Hamas si de razboiul ucigas declansat de acesta in Gaza, pamantul arde sub picioarele israelienilor si palestinienilor deopotriva, scrie news.ro, citand agentii de presa internationale.
Oroarea masacrului comis de miscarea islamista la marginea Fasiei Gaza a fost urmata de devastarea provocata in teritoriu de raspunsul implacabil al Israelului, hotarat sa „anihileze” Hamas.
Imaginile cadavrelor mutilate si carbonizate ale civililor gasite in Israel in cele 25 de kibuturi si asezari de la marginea Fasiei Gaza, luate de Hamas in zorii zilei de 7 octombrie, continua sa-i bantuie pe israelieni, la fel ca si absenta celor peste 240 de ostatici inca detinuti de Hamas.
Ele se suprapun acum peste viziunea miilor de palestinieni ucisi in ruinele Fasiei Gaza, un teritoriu de 2,4 milioane de suflete, cu o lungime de 41 km si o latime care variaza intre 6 si 12 km, bombardat de Israel.
„Pamantul arde”, scria saptamana aceasta cotidianul israelian de stanga Haaretz.
Al Quds, cel mai citit cotidian palestinian, a subliniat ca „Gaza a devenit un cimitir pentru mii de oameni nevinovati”.
Potrivit autoritatilor israeliene, cel putin 1.400 de persoane au fost ucise in Israel de la inceputul razboiului, majoritatea civili si majoritatea in ziua in care a avut loc atacul Hamas.
Potrivit Hamas, clasificata ca organizatie terorista de Israel, Statele Unite si Uniunea Europeana, aproape 9.500 de persoane, de asemenea in majoritate civili, au fost ucise de la inceputul razboiului.
Teama de o conflagratie generalizata este palpabila.
Iranul, aliat al Hamas si al Hezbollah in Liban, a avertizat ca situatia risca sa devina „incontrolabila” in Orientul Mijlociu, transformata intr-un „butoi cu pulbere”, seful sau al diplomatiei, Hossein Amir-Abdollahian, avertizand ca grupurile pro-iraniene din regiune nu pot ramane „tacute in fata crimelor” din Fasia Gaza.
La care un oficial al Pentagonului a raspuns ca „membrii retelei iraniene de amenintare isi intensifica atacurile intr-un mod care risca sa provoace erori de calcul sau sa incline regiunea spre razboi”.
In acest context extrem de inflamabil, israelienii sunt in alerta maxima la frontiera lor nordica in cazul unei intrari masive in joc a Hezbollahului pro-iranian.
In anticipare, SUA si-au intensificat prezenta militara in regiune si consilieri militari americani au fost trimisi in Israel. Presedintele Joe Biden a ordonat, de asemenea, ca navele de razboi americane sa se apropie mai mult de coastele Israelului.
„Hezbollah poate incendia regiunea”, a avertizat Avi Melamed, un specialist israelian in regiune, intr-un interviu acordat AFP. Are o capacitate militara de 10 ori mai mare decat cea a Hamas (…) Poate provoca pagube foarte grave statului Israel”.
Rupand tacerea vineri, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat ca „toate optiunile” sunt deschise in favoarea extinderii conflictului pe frontul libanez.
El a acuzat Statele Unite pentru razboiul din Gaza.
Dupa acest discurs, un purtator de cuvant al Pentagonului, generalul Patrick Ryder, a temperat oarecum acest lucru, declarand pentru BBC ca un „conflict regional mai amplu” a fost „descurajat” in acest stadiu.
Dar amenintarile raman multiple. Rebelii houthi din Yemen, apropiati de Iran, au promis ca „vor efectua atacuri cu rachete si drone pana cand agresiunea israeliana va inceta”.
De asemenea, armata israeliana s-a declarat pregatita sa faca fata unei revolte a palestinienilor din Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat din 1967 si prada unei intensificari a violentelor de la inceputul razboiului.
„Radicalizare”
Din 7 octombrie, pentru israelieni, mitul „fortaretei inexpugnabile” s-a prabusit la fel de repede ca si bariera care ii separa de Fasia Gaza. Frica a pus stapanire pe ei.
Pentru palestinieni, spectrul unui nou exod a reaparut.
Sarit Zehavi, mama a trei copii si locotenent-colonel in rezerva, se teme ca Hezbollahul libanez, ca si Hamas, se va infiltra „in orasele si kibuturi din nordul Israelului pentru a ucide si a masacra”.
Pentru Omar Ashour, un palestinian din Gaza care avea 8 ani in 1948, „ceea ce se intampla este periculos”. El se teme ca distrugerile vor provoca „o a doua Nakba”, o fuga a locuitorilor din Gaza ca atunci cand a fost creat statul Israel.
In urma cu 75 de ani, „Nakba”, sau „Catastrofa” in araba, a fortat 760.000 de palestinieni sa se exileze, potrivit ONU, dupa izbucnirea primului razboi arabo-israelian in mai 1948.
Apelurile pentru incetarea focului sunt pentru ca Israelul sa renunte in fata Hamas. „Acest lucru nu se va intampla”, a avertizat premierul israelian Benjamin Netanyahu, insistand asupra obiectivului sau de „anihilare” a miscarii islamiste palestiniene.
Un oficial militar al Hamas, Abu Obeida, a promis ca „Gaza va fi un cimitir si un noroi pentru inamic”.
„Posibilitatea unei solutionari pasnice este foarte indepartata. Nu vad nimic pozitiv la orizont”, a marturisit pentru AFP profesorul Claude Klein, fost decan al Facultatii de Drept de la Universitatea Ebraica din Ierusalim.
„Ceea ce s-a intamplat la 7 octombrie i-a intarit pe cei din Israel care spun ca nu exista nimeni cu care sa vorbeasca despre pace”, observa acest academician.
Pentru fostul ministru palestinian Ghassan al-Khattib, care preda la Universitatea Bir Zeit (Cisiordania), „radicalizarea a intarit ambele parti in conflict si a dus la o profunda neincredere intr-o solutie pasnica”.
„Am incetat sa mai cred intr-o solutie cu doua state cu mult inainte de 7 octombrie”, a adaugat el, raportandu-se la pesimismul sau de la asasinarea premierului israelian Yitzhak Rabin de catre un extremist evreu, in urma cu aproape 28 de ani.
