„O mizerie fara margini”. Dedesubturile deciziei CSM de a ataca Raportul MCV. TelDrum este implicata cu „muuulti bani”

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat, cu majoritate de voturi, o pozitie fata de raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), in care sustine ca documentul contine unele erori factuale sau de apreciere, in legatura cu activitatea Consiliului, de natura sa creeze o perceptie gresita cu privire la aceasta autoritate publica. Jurnalista Ioana Ene Dogioiu scoate in videnta dedesubturile acestei pozitii scandaloase.

„O mizerie fara margini la CSM. Marele comunicat privind Raportul MCV a fost stabilit de Savonea &co, a fost trimis pe mail celorlalti si adoptat fara un vot formal. 9 l-au vrut, 7 nu au fost de acord cu el, in conditiile in care procurorul general si presedintele ICCJ nu au fost intrebati. Adica o lovitura de CSM-ul condus de judecatoarea Marcu al carei barbat a primit muuuuulti bani de la Tel Drum. Cat de multi o sa va spun in curand, dar cu mult mai multi decat va imaginati”, anunta jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, miercuri seara, pozitia sa oficiala, adoptata de majoritatea membrilor, referitoare la raportul MCV pentru Romania, facut public marti de Comisia Europeana.

”Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de Raportul Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, dat publicitatii la data de 13 noiembrie 2018. In cadrul atributiilor constitutionale si legale care ii revin, Consiliul a manifestat preocupare pentru implementarea recomandarilor formulate in rapoartele anterioare si care vizau activitatea sa. In legatura cu unele aspecte retinute in Raport, pentru a asigura o corecta informare a opiniei publice, se impune a fi semnalate si unele erori factuale sau de apreciere, in legatura cu activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, de natura sa creeze o perceptie gresita cu privire la aceasta autoritate publica”, sustine CSM.

Astfel, in ceea ce priveste evolutia pozitiei institutionale exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii fata de infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, CSM precizeaza ca, prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constitutionala a retinut, in esenta, ca „ (…) aceasta (…) constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului. Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati”.

In raport de cele retinute de instanta de contencios constitutional, in sedinta din data de 13 noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, arata CSM.

Potrivit sursei citate, ”in cadrul procedurilor privind adoptarea legilor justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii a avut o atitudine pozitiva, formuland numeroase propuneri menite sa imbunatateasca reglementarile legale in domeniu, multe dintre acestea fiind, de altfel, insusite in procesul legislativ”.

”Consecvent aceleiasi abordari, chiar in conditiile in care legea nu prevede cerinta avizarii, Consiliul a evaluat propunerile legislative vizand codurile in materie penala si civila care i-au fost transmise de catre legiuitor si, pe baza observatiilor comunicate de instante si parchete, a formulat un numar insemnat de propuneri de adaptare a legislatiei, o parte dintre acestea fiind insusite in procedura parlamentara derulata pana in prezent”, afirma CSM.

In acelasi timp, in continutul raportului se imputa Consiliului Superior al Magistraturii ca a exercitat presiune asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin faptul ca nu a reinnoit mandatul presedintelui Sectiei penale a acestei instante.

”O astfel de constatare este inacceptabila, deoarece numirea in functiile de conducere de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, este prerogativa exclusiva a Sectiei pentru judecatori si intra in marja sa de apreciere. In plus, raportul ignora constatarile obiective ale Sectiei pentru judecatori, care au fundamentat hotararea de respingere a candidaturii si care au fost prezentate amplu in cuprinsul acesteia. Pe de alta parte, faptul ca nu a fost reinnoit mandatul presedintelui Sectiei penale nu poate influenta in niciun fel judecata in cauzele penale cu care este investita Inalta Curte de Casatie si Justitie. Mai mult, judecatorul in discutie a fost delegat ulterior in functia de presedinte de sectie, calitate pe care, prin delegare, o exercita si in prezent, continuand sa solutioneze cauzele penale cu care a fost investit. In plus, premisele eronate pe care se fundamenteaza concluzia raportului ar insemna ca nu ar fi posibila in nicio situatie numirea in aceasta functie a altui judecator, fapt care, evident, nu poate fi acceptat”, se arata in pozitia adoptata de plenul CSM.

Totodata, referitor la concluzia raportului vizand necesitatea numirii imediate de catre CSM a echipei interimare de conducere a Inspectiei Judiciare si a numirii, in termen de 3 luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspectiei Judiciare, Consiliul precizeaza ca este in curs de derulare procedura de transparenta decizionala prealabila adoptarii noului Regulament pentru numirea in functie a inspectorului sef al Inspectiei Judiciare, ceea ce impieteaza asupra celeritatii procedurii.

”Raportul retine ca Ordonanta de urgenta nr. 92/2018 consolideaza competenta ministrului justitiei de a declansa proceduri disciplinare in mod specific impotriva procurorilor. In realitate, modificarile legislative operate succesiv in cursul anului 2018 au eliminat calitatea de titular al actiunii disciplinare pe care ministrul o avea anterior. Aceasta calitate a fost inlocuita cu o simpla posibilitate a ministrului justitiei de a sesiza Inspectia Judiciara, ca orice alta persoana interesata, in vederea efectuarii de verificari in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori si procurori”, mai sustine plenul CSM.