O prima decizie a CSM in cazul Kovesi. Inspectia Judiciara o acuza pe sefa DNA ca si-a permis sa critice CCR si ca a avut un comportament „nedemn”

Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a acordat miercuri, pentru 9 mai, un nou termen la care urmeaza sa fie discutat raportul intocmit de Inspectia Judiciara cu privire la savarsirea de catre procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, si procurorul-sef adjunct, Marius Iacob, a unor abateri disciplinare, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare.

Kovesi a afirmat miercuri, la sosirea la CSM, ca va prezenta Sectiei pentru procurori cereri pentru administrare de probe si solicitari de aparare.

„Este o procedura care nu este publica. Ne-am prezentat. Vom prezenta cereri pentru administrare de probe, cereri de aparare si o sa vedem rezultatul. O sa ne prezentam probele in aparare, o sa ne facem apararile, o sa vedem decizia”, a declarat sefa DNA.

Pe ordinea de zi a sedintei de miercuri s-a aflat sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la savarsirea de catre Laura Codruta Kovesi a abaterilor disciplinare prevazute de art. 99, lit. a), c) si m) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. In ceea ce il priveste pe Marius Iacob obiectul cauzei il reprezinta abaterea disciplinara prevazuta de art. 99, lit. i) teza intai din acelasi act normativ.

Pe 12 ianuarie, Inspectia Judiciara anunta ca a exercitat actiune disciplinara fata de Kovesi si Iacob pentru savarsirea unor abateri, actiunea fiind inaintata Sectiei pentru procurori in materie disciplinara a CSM, care va decide cu privire la raspunderea celor doi magistrati.

Potrivit IJ, in cazul lui Kovesi, una dintre abaterile disciplinare se refera la manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului Justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu, constand in aceea ca, in cadrul unei sedinte de lucru, a avut manifestari de natura a aduce atingere onoarei si probitatii profesionale a magistratilor procurori, precum si prestigiului Justitiei, imprejurari identificate in inregistrarile audio aparute in spatiul media la data de 18 iunie 2017.

„In concret, procurorul-sef al DNA s-a exprimat in sensul combaterii efectelor negative in planul imaginii si credibilitatii institutiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgenta a unor dosare ‘cu ministri’, de impact mediatic, si-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv si general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 si a folosit exprimari inadecvate la adresa Curtii Constitutionale si a unui judecator al Curtii, inducand ideea in cadrul opiniei publice ca unul din criteriile in functie de care se prioritizeaza solutionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora si calitatea oficiala a persoanelor cercetate”, indica Inspectia Judiciara.

Totodata, sustinea IJ, Kovesi a folosit fata de colegii procurori un ton superior si agresiv, inadmisibil in raport cu standardele minimale de etica si deontologie ale unui magistrat, de natura a genera in randul opiniei publice un sentiment de indignare si a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor suprematiei Constitutiei si a legilor, precum si a impartialitatii procurorilor.

Actiunea a vizat si „atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al Parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii, constand in aceea ca prin intermediul unei corespondente electronice (email) a adoptat o atitudine nedemna, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un continut vadit denigrator, insultator si amenintator, respectiv ‘lasi’, ‘barfitori’, ‘infractori’, facand cunoscut acestora faptul ca ‘exista deja un cerc de suspecti’, cu referire la un dosar penal, incalcand astfel obligatia de rezerva si normele de conduita atasate profesiei de magistrat”.

In ceea ce il priveste pe Marius Iacob, IJ arata ca actiunea fata de acesta a vizat „nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa”, constand in aceea ca a efectuat acte de urmarire penala fara a formula declaratie de abtinere, desi se afla, in mod vadit, in situatia de incompatibilitate prevazuta de art. 64 alin. 1 lit. f), cu referire la art. 65 alin. 1 si art. 66 Cod de procedura penala.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook