Oamenii de stiinta au confirmat existenta pe Luna a unei pesteri care ar putea fi folosita pentru a adaposti viitorii exploratori
Oamenii de stiinta au confirmat existenta, pe Luna, a unei pesteri, nu departe de locul in care Neil Armstrong si Buzz Aldrin au aterizat acum 55 de ani si cred ca mai sunt alte aproximativ 200 care ar putea gazdui viitorii astronauti, informeaza Associated Press.
O echipa condusa de Italia a anuntat luni ca exista dovezi privind existenta unei pesteri in cea mai adanca groapa cunoscuta de pe Luna. Este situat in Marea Linistii, la doar 400 de kilometri de locul de aterizare al lui Apollo 11.
Groapa, la fel ca cele peste 200 de altele descoperite acolo, a fost creata prin prabusirea unui con de vulcan.
Datele inregistrate de radar dezvaluie doar partea de inceput a cavitatii subterane, potrivit oamenilor de stiinta. Ei estimeaza ca are cel putin 40 de metri latime si zeci de metri lungime.
„Pesterile lunare sunt un mister de peste 50 de ani. Asa ca a fost interesant sa pot dovedi in sfarsit existenta uneia”, au scris Leonardo Carrer si Lorenzo Bruzzone de la Universitatea din Trento, intr-un e-mail.
Majoritatea gropilor par sa fie situate in vechile campii de lava ale Lunii, potrivit oamenilor de stiinta. De asemenea, ar putea fi si la polul sudic al Lunii, locatia planificata pentru aterizarile astronautilor NASA mai tarziu in acest deceniu. Craterele aflate permanent in umbra ar putea contine apa inghetata care ar putea furniza apa potabila si combustibil pentru rachete.
Descoperirile sugereaza ca ar putea exista sute de gropi pe Luna si mii de conuri de vulcani. Astfel de locuri ar putea servi drept adapost natural pentru astronauti, protejandu-i de razele cosmice si radiatiile solare, precum si de loviturile micrometeoritilor. Construirea de habitate de la zero ar consuma mai mult timp si ar fi mai dificila decat potentiala consolidare a peretilor pesterii pentru a preveni prabusirea, a spus echipa.
In plus, rocile si alte materiale din interiorul acestor pesteri – nealterate de conditiile dure de suprafata de-a lungul eonilor – pot ajuta oamenii de stiinta sa inteleaga mai bine cum a evoluat luna, in special in urma activitatii sale vulcanice.
Descoperirile au fost publicate in revista Nature Astronomy.