Oamenii de stiinta au reconstruit chipul unui „vampir” polonez de 400 de ani

Ingropata cu un lacat la picior si cu o secera de fier la gat, „Zosia” nu trebuia sa se mai poata intoarce niciodata din morti. Inmormantata intr-un cimitir nemarcat din Pien, nordul Poloniei, in urma cu 400 de ani, tanara a fost una dintre zecile de persoane pe care vecinii le credeau „vampiri”. Acum, folosind ADN, imprimare 3D si argila de modelare, o echipa de oameni de stiinta a reconstruit chipul Zosiei, dezvaluind povestea umana ingropata de credinte supranaturale, potrivit Reuters.

„Este ironic, intr-un fel. Acesti oameni au ingropat-o, au facut tot ce au putut pentru a o impiedica sa se intoarca din morti… Noi am facut tot ce ne-a stat in putinta pentru a o readuce la viata”, a spus arheologul suedez Oscar Nilsson.

Zosia, asa cum a fost numita de localnici, a fost gasita in 2022 de o echipa de arheologi de la Universitatea Nicolaus Copernic din Torun.

In urma analizei craniului s-a constatat ca la varsta de 18-20 de ani, cand a murit, Zosia suferea de o afectiune care ar fi cauzat lesin si dureri de cap severe, precum si posibile probleme de sanatate mintala, a spus Nilsson.

Se credea ca secera, lacatul si anumite tipuri de lemn gasite la locul mormantului aveau proprietati magice de protectie impotriva vampirilor, potrivit echipei Nicolaus Copernic.

Zosia a fost gasita in Mormantul nr. 75 de la cimitirul nemarcat din Pien, in afara orasului de nord Bydgoszcz. Printre celelalte cadavre gasite la fata locului se numara si un copil „vampir”, ingropat cu fata in jos si, in mod similar, cu lacat la picioare.

Se stiu putine lucruri despre viata Zosiei, dar Nilsson si echipa Pien spun ca obiectele cu care ea a fost ingropata indica faptul ca provine dintr-o familie bogata – posibil nobila.

Europa secolului al XVII-lea in care a trait a fost devastata de razboi, ceea ce Nilsson sugereaza ca a creat un climat de frica in care credinta in creaturi supranaturale era obisnuita.

Nilsson a inceput cu crearea unei replici imprimate 3D a craniului, inainte de a construi treptat straturi de plastilina „muschi cu muschi” pentru a forma o fata.

El a folosit structura osoasa combinata cu informatii despre sex, varsta, etnie si greutate aproximativa pentru a estima profunzimea trasaturilor faciale.

„Este emotionant sa privesti o fata care se intoarce din morti, mai ales cand stii povestea acestei tinere”, spune Nilsson.
Nilsson a spus ca a vrut sa o aduca inapoi pe Zosia „ca om, si nu ca un monstru, cum a fost ingropata”.