Oamenii de stiinta confirma ca in centrul Pamantului se afla „o minge solida”
In romanul lui Jules Verne din 1864, „O calatorie spre centrul Pamantului”, aventurierii coboara printr-un vulcan islandez intr-o lume subterana vasta, populata de creaturi preistorice. Adevaratul centru al Pamantului nu se compara cu aceasta reprezentare fantezista, iar in anumite privinte realitatea este chiar mai spectaculoasa, potrivit Reuters, citata de Agerpres.
Oamenii de stiinta au anuntat marti ca un studiu intensiv asupra interiorului Pamantului, bazat pe comportamentul undelor seismice in timpul cutremurelor de mare intensitate, a confirmat existenta unei structuri distincte in interiorul nucleului planetei, o minge solida extrem de fierbinte din fier si nichel cu diametrul de aproximativ 1.350 de kilometri.
Diametrul Pamantului este de aproximativ 12.750 de kilometri. Structura interna a planetei noastre are patru straturi: scoarta terestra, apoi o manta de roca, un miez exterior din magma si un miez interior solid. Acest miez interior metalic, cu diametrul de aproximativ 2.440 de kilometri, a fost descoperit in anii 1930, tot pe baza undelor seismice care traverseaza Pamantul.
Oamenii de stiinta au avansat in 2002 ideea ca in interiorul acestui miez s-ar afla o sectiune interioara separata de restul, o structura asemanatoare cu o papusa Matrioska. Echipamentele de monitorizare seismica din ce in ce mai sofisticate au confirmat acest fapt.
Cutremurele declanseaza unde seismice ce strabat planeta si pot dezvalui contururile structurii sale interioare dupa forma schimbatoare a undelor. Pana in prezent, oamenii de stiinta au reusit sa detecteze undele care s-au propagat de maximum doua ori dintr-o parte a Pamantului in cealalta si inapoi. In cadrul noului studiu au fost analizate undele a 200 de seisme cu magnitudini peste 6 care au ricosat ca niste mingi de ping-pong de pana la cinci ori in interiorul planetei.
„Este posibil sa stim mai multe despre suprafata unor corpuri ceresti indepartate decat despre interiorul planetei noastre”, a declarat seismologul Thanh-Son Pham de la Universitatea Nationala Australiana din Canberra, autorul principal al studiului publicat in jurnalul stiintific Nature Communications.
„Am analizat date digitale referitoare la miscarile telurice, cunoscute sub numele de seismograme, de la cutremure mari din ultimul deceniu. Studiul nostru devine posibil datorita extinderii fara precedent a retelelor seismice globale”, a adaugat Pham.
Invelisul exterior al nucleului interior si recent confirmata sa sfera interioara sunt suficient de fierbinti pentru a fi topite, insa isi mentin starea solida datorita imensei presiuni din centrul Pamantului.
„Imi place sa ma gandesc la nucleul interior ca la o planeta din interiorul unei planete. Intr-adevar, este o minge solida, cu dimensiunea aproximativa cu cea a lui Pluto si ceva mai mica decat Luna”, a declarat Hrvoje Tkalcic, geofizician la Universitatea Nationala Australiana si coautor al studiului.
„Daca am fi cumva capabili sa demontam Pamantul indepartandu-i mantaua si miezul exterior lichid, miezul interior ar aparea stralucind ca o stea. Temperatura sa este estimata la aproximativ 5.500-6.000 grade Celsius, similara cu temperatura de la suprafata Soarelui”, a precizat Tkalcic.
Tranzitia din partea exterioara a miezului catre sfera interioara pare a fi mai degraba treptata decat brusca, a notat Pham. Cercetatorii au reusit sa diferentieze cele doua regiuni deoarece undele seismice au actionat diferit intre ele. „Acest lucru ar putea fi cauzat de diferite aranjamente ale atomilor de fier la temperaturi si presiuni ridicate sau de alinierea preferata a cristalelor in crestere”, a spus Pham.
Miezul interior creste incet in dimensiune in detrimentul miezului exterior prin solidificarea materialelor topite in timp ce Pamantul se raceste treptat – asa cum a facut-o de la aparitia sa, in urma cu aproximativ 4,5 miliarde de ani.
„Caldura latenta eliberata in timpul solidificarii miezului interior al Pamantului determina convectia la nivelul miezului exterior lichid, generand campul geomagnetic al Pamantului”, a declarat Pham. „Viata pe Pamant este protejata de razele cosmice daunatoare si nu ar fi posibila fara un astfel de camp magnetic”, a adaugat cercetatorul.
