Oamenii de stiinta cred ca au identificat momentul in care omenirea aproape a disparut: „Mai ramasesera doar 1.280 de indivizi”

Conform unui nou studiu, umanitatea antica a fost aproape exterminata in urma cu aproximativ 900.000 de ani, cand populatia globala a scazut la aproximativ 1.280 de indivizi reproducatori. Mai mult, populatia primilor stramosi ai omului a ramas atat de mica timp de aproximativ 117.000 de ani, transmite CNN.

Analiza, publicata la 31 august in revista Science, se bazeaza pe un nou model computerizat dezvoltat de un grup de oameni de stiinta din China, Italia si Statele Unite.

Metoda statistica a folosit informatii genetice din 3.154 de genomuri umane actuale.

Atunci, aproximativ 98,7% dintre stramosii umani au fost pierduti, potrivit studiului. Cercetatorii sustin ca prabusirea populatiei se coreleaza cu un decalaj in arhiva fosila, ceea ce ar putea sa fi dus la aparitia unei noi specii de hominizi care a fost un stramos comun al oamenilor moderni, sau Homo sapiens, si al oamenilor Neanderthal.

„Descoperirea inedita deschide un nou domeniu in evolutia umana, deoarece evoca multe intrebari, cum ar fi locurile in care au trait acesti indivizi si cum au depasit schimbarile climatice catastrofale”, a declarat intr-un comunicat autorul principal Yi-Hsuan Pan, de la East China Normal University.

Echipa de cercetare a sugerat ca aceasta evolutie a coincis cu schimbari climatice dramatice in timpul asa-numitei tranzitii de la mijlocul Pleistocenului. Perioadele glaciare au devenit mai lungi si mai intense, ceea ce a dus la o scadere a temperaturii si la conditii climatice foarte uscate.

Mai mult, oamenii de stiinta au sugerat ca controlul focului, precum si schimbarea climei pentru a fi mai ospitaliera pentru viata umana, ar fi putut contribui la o crestere rapida ulterioara a populatiei in urma cu aproximativ 813.000 de ani.

Cele mai vechi dovezi ale utilizarii focului pentru a gati alimente dateaza de acum 780.000 de ani, in ceea ce este acum Israelul de astazi, au notat autorii.

In timp ce ADN-ul antic a revolutionat intelegerea noastra despre populatiile din trecut, cel mai vechi ADN al unei specii umane dateaza de acum aproximativ 400.000 de ani.

Modelul computerizat foloseste cantitatea mare de informatii continute in genomurile umane moderne despre variatia genetica de-a lungul timpului pentru a deduce dimensiunea populatiilor in anumite momente din trecut. Echipa a folosit secvente genetice de la 10 populatii africane si 40 de populatii non-africane.

Studiu provocator

Intr-un comentariu la analiza publicata in aceeasi revista, Nick Ashton, curator al colectiilor paleolitice de la British Museum, si Chris Stringer, director de cercetare in domeniul evolutiei umane la Muzeul de Istorie Naturala din Londra, au descris studiul ca fiind „provocator”.

Cei doi cercetatori, care nu au fost implicati in studiu, au spus ca acesta a pus in evidenta „vulnerabilitatea populatiilor umane timpurii”.

Cu toate acestea, Ashton si Stringer au declarat ca datele fosile, desi putine, au aratat ca speciile umane timpurii au trait in Africa si in afara acesteia in urma cu aproximativ 813.000 – 930.000 de ani – in timpul perioadei in care se presupune ca s-ar fi prabusit populatia umana, fosile din acea perioada fiind gasite si in ceea ce astazi este China, Kenya, Etiopia, Italia, Spania si Regatul Unit.