Oamenii de stiinta spun ca gasirea vietii extraterestre este „doar o chestiune de timp”

Multi astronomi nu se mai intreaba daca exista viata in alta parte in Univers. Intrebarea la care se gandesc este, in schimb: cand o vom gasi?

Multi sunt optimisti in ceea ce priveste detectarea semnelor de viata pe o lume indepartata in timpul vietii noastre – posibil in urmatorii cativa ani.

Iar un om de stiinta, care conduce o misiune catre Jupiter, merge atat de departe incat spune ca ar fi „surprinzator” daca nu ar exista viata pe una dintre lunile inghetate ale planetei, potrivit BBC.

Telescopul spatial James Webb (JWST) al Nasa a detectat recent indicii tentante de viata pe o planeta din afara sistemului nostru solar – si are multe alte lumi in vizor.

Numeroasele misiuni care sunt fie in curs de desfasurare, fie pe cale sa inceapa, marcheaza o noua cursa spatiala pentru cea mai mare descoperire stiintifica din toate timpurile.

„Traim intr-un Univers infinit, cu infinite stele si planete. Si a fost evident pentru multi dintre noi ca nu putem fi singura forma de viata inteligenta de acolo”, spune profesorul scotian Catherine Heymans.

„Acum avem tehnologia si capacitatea de a raspunde la intrebarea daca suntem singuri in cosmos”.

„Zona Goldilocks”

Telescoapele pot analiza acum atmosferele planetelor care orbiteaza in jurul unor stele indepartate, cautand substante chimice care – cel putin pe Pamant – pot fi produse doar de organisme vii.

Prima sclipire a unei astfel de descoperiri a venit la inceputul acestei luni. Posibilul semn al unui gaz care, pe Pamant, este produs de organisme marine simple a fost detectat in atmosfera unei planete numite K2-18b, care se afla la 120 de ani lumina distanta.

Planeta se afla in ceea ce astronomii numesc ”zona Goldilocks” – distanta potrivita fata de steaua sa pentru ca temperatura de la suprafata sa nu fie nici prea calda, nici prea rece, ci tocmai potrivita pentru a exista apa lichida, esentiala pentru a sustine viata.

Echipa se asteapta ca peste un an sa detina mai multe indicii.

Profesorul Nikku Madhusudhan de la Institutul de Astronomie al Universitatii Cambridge, care a condus studiul, a spus ca, daca indiciile se confirma, „ar schimba radical modul in care ne gandim la cautarea vietii”.

„Daca vom gasi semne de viata pe prima planeta pe care o studiem, va creste posibilitatea ca viata sa fie un fenomen comun in Univers”.

El prezice ca in termen de cinci ani va avea loc „o transformare majora” in intelegerea noastra privind viata in Univers.

In cazul in care echipa sa nu va gasi semne de viata pe K2-18b, pe lista lor de studiu se afla inca 10 planete Goldilocks – si posibil multe altele dupa aceea. Chiar daca nu ar gasi nimic, „ar oferi informatii importante despre posibilitatea existentei vietii pe astfel de planete”, adauga el.

Proiectul sau este doar unul dintre multele proiecte in curs de desfasurare sau planificate pentru urmatorii ani, in cautarea unor semne de viata in Univers. Unele cauta viata pe planetele din sistemul nostru solar – altele cauta mult mai departe, in spatiul cosmic.

Oricat de puternic ar fi JWST al Nasa, acesta are limitele sale. Dimensiunile Pamantului si proximitatea fata de Soare ii permit sa sustina viata. Dar JWST nu ar putea detecta planete indepartate la fel de mici ca Pamantul (K2-18b este de opt ori mai mare) sau la fel de aproape de stelele lor mama, din cauza stralucirii.

Astfel, Nasa planifica Observatorul Lumilor Locuibile (HWO), programat pentru anii 2030. Folosind ceea ce este de fapt un scut solar de inalta tehnologie, acesta reduce la minimum lumina de la steaua in jurul careia orbiteaza o planeta. Acest lucru inseamna ca va fi capabil sa detecteze si sa esantioneze atmosferele planetelor similare cu a noastra.

In acest deceniu va fi activat si Telescopul extrem de mare (ELT), care va fi amplasat la sol, privind cerul cristalin al desertului chilian. Acesta are cea mai mare oglinda dintre toate instrumentele construite, cu un diametru de 39 de metri, si astfel poate vedea mult mai multe detalii din atmosferele planetare decat predecesorii sai.

Toate aceste trei telescoape de analiza a atmosferei se folosesc de o tehnica, folosita de sute de ani de catre chimisti, pentru a discerne substantele chimice din interiorul materialelor din lumina pe care acestea o emit.

Ele sunt atat de incredibil de puternice incat pot face acest lucru pornind de la o mica raza de lumina din atmosfera unei planete care orbiteaza in jurul unei stele, la sute de ani lumina distanta.

Cautand aproape de casa

In timp ce unii se uita la planete indepartate, altii isi restrang cautarile la curtea noastra, la planetele din propriul nostru sistem solar.

Cea mai probabila casa pentru viata este una dintre lunile inghetate ale lui Jupiter, Europa. Este o lume frumoasa, cu crapaturi pe suprafata sa care arata ca niste dungi de tigru. Europa are un ocean sub suprafata sa inghetata, din care se revarsa in spatiu coloane de vapori de apa.

Misiunile Clipper a Nasa si Jupiter Icy Moons Explorer (Juice) a Agentiei Spatiale Europene (ESA) vor ajunge acolo la inceputul anilor 2030.

La scurt timp dupa ce misiunea Juice a fost aprobata in 2012, BBC a intrebat-o pe profesoara Michelle Dougherty, care este cercetatorul principal al misiunii europene, daca crede ca exista sanse sa gasim viata. Ea a raspuns: „Ar fi surprinzator daca nu ar exista viata pe una dintre lunile inghetate ale lui Jupiter.”

Nasa trimite, de asemenea, o nava spatiala numita Dragonfly pentru a ateriza pe una dintre lunile lui Saturn, Titan. Este o lume exotica, cu lacuri si nori facuti din substante chimice bogate in carbon care dau planetei o ceata portocalie stranie. Impreuna cu apa, aceste substante chimice sunt considerate a fi un ingredient necesar pentru viata.

In prezent, Marte este prea neospitaliera pentru organismele vii, dar astrobiologii cred ca planeta a fost candva luxurianta, cu o atmosfera densa si oceane si capabila sa sustina viata.

Roverul Perseverance al Nasa colecteaza in prezent mostre dintr-un crater despre care se crede ca a fost candva delta unui rau antic. O misiune separata, in anii 2030, va aduce aceste roci pe Pamant pentru a le analiza in vederea gasirii unor potentiale microfosile ale unor forme de viata simple care au disparut de mult.

Ar putea extraterestrii sa incerce sa ne contacteze?

Unii oameni de stiinta considera ca aceasta intrebare este de domeniul SF si ca este putin probabila, dar cautarea semnalelor radio de la lumi extraterestre continua de zeci de ani, nu in ultimul rand de catre institutul Search for Extra Terrestrial Intelligence (Seti).

Intregul spatiu este un loc mare de cautat, astfel incat cautarile lor au fost aleatorii pana in prezent. Dar capacitatea telescoapelor, precum JWST, de a identifica cele mai probabile locuri in care ar putea exista civilizatii extraterestre inseamna ca Seti isi poate concentra cautarile.

Acest lucru a injectat un nou impuls, potrivit Dr. Nathalie Cabrol, director al Centrului Carl Sagan al Seti pentru studiul vietii in Univers. Institutul si-a modernizat ansamblul de telescoape si foloseste acum instrumente pentru a cauta comunicari de la impulsuri laser puternice de pe planete indepartate.

In calitate de astrobiolog cu inalta calificare, Dr. Cabrol intelege de ce unii oameni de stiinta sunt sceptici in ceea ce priveste cautarea unui semnal de catre Seti.

Dar semnaturile chimice din atmosferele indepartate, datele interesante din zborurile pe Luna si chiar microfosilele de pe Marte sunt toate deschise la interpretare, sustine Dr. Cabrol.

Cautarea unui semnal „ar putea parea cea mai indepartata dintre toate abordarile pentru a gasi semne de viata. Dar ar fi, de asemenea, cea mai lipsita de ambiguitate si s-ar putea intampla in orice moment”.

„Imaginati-va ca avem un semnal pe care il putem intelege cu adevarat”, spune Dr. Cabrol.

In urma cu 30 de ani, nu aveam nicio dovada a existentei planetelor capabile sa gazduiasca viata care orbiteaza in jurul altor stele. Acum au fost descoperite mai mult de 5.000, pe care astronomii si astrobiologii le pot studia in detalii fara precedent.

Toate elementele sunt la locul lor pentru o descoperire care va fi mai mult decat o descoperire stiintifica incredibila, potrivit Dr. Subhajit Sarker de la Universitatea Cardiff, care este membru al echipei care studiaza K2-18b.

„Daca vom gasi semne de viata, va fi o revolutie in stiinta si va fi, de asemenea, o schimbare masiva in modul in care omenirea se priveste pe sine si locul sau in Univers”.