Odihneasca-se in pace Metaverse! Un necrolog pentru „universul virtual” care a ajuns in cimitirul tehnologiei

Metaverse, tehnologia care promitea sa le permita utilizatorilor sa petreaca timpul intr-o lume asemanatoare jocurilor video, a murit dupa ce a fost abandonata de lumea afacerilor. Avea trei ani, scrie Business Insider.

Metaverse-ul cu majuscule, un descendent al filmului „Tron” din 1982 si al jocului video „Second Life” din 2003, s-a nascut in 2021, cand fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a schimbat numele companiei sale de un trilion de dolari in Meta. Dupa un debut foarte mediatizat, Metaverse a devenit obsesia lumii tehnologiei si o metoda rapida de a cuceri investitorii de pe Wall Street. Cu toate acestea, avantul initial nu a putut salva Metaverse, iar lipsa unei viziuni coerente pentru produs a dus in cele din urma la declinul acestuia. Odata ce industria tehnologica s-a orientat catre o noua tendinta – inteligenta artificiala generativa – soarta Metaverse a fost pecetluita.

O mare promisiune

Inca de la lansare, Zuckerberg a afirmat ca Metaverse va fi viitorul internetului. Videoclipul promotional, stralucitor, care a insotit anuntul de schimbare a numelui companiei lui Zuckerberg descria un viitor in care vom putea interactiona fara probleme in lumile virtuale: utilizatorii vor avea „contact vizual” si „se vor simti ca si cum ar fi in aceeasi camera”. Metaversul le oferea oamenilor sansa de a se implica intr-o experienta „imersiva”, sustinea acesta.

Aceste promisiuni au creat asteptari foarte mari in legatura cu Metaverse. Mass-media a fost innebunita de conceptul nou-nascut: The Verge a publicat un interviu – fluviu cu Zuckerberg imediat dupa anunt.

Metaversul a suferit insa de o criza acuta de identitate. O propunere de afaceri functionala are nevoie de cateva lucruri pentru a prospera si a se dezvolta: un mod de utilizare clar, un public tinta si disponibilitatea clientilor de a adopta produsul. Zuckerberg a vorbit poetic despre Metaverse ca despre „o viziune care se intinde pe mai multe companii” si „succesorul internetului mobil”, dar nu a reusit sa identifice problemele comerciale de baza pe care Metaverse le va rezolva.

Conceptul lumilor virtuale in care utilizatorii interactioneaza unii cu altii cu ajutorul unor avatare digitale este unul vechi, datand inca de la sfarsitul anilor 1990, cu jocuri online cu multiplayer, precum „Meridian 59”, „Ultimate Online” si „EverQuest”.

Si, in timp ce Metaverse ar fi trebuit sa se bazeze pe aceste idei cu ajutorul noilor tehnologii, singurul produs real al lui Zuckerberg – platforma VR Horizon Worlds, care a necesitat utilizarea unei casti Oculus incredibil de greoaie. In ciuda dezvoltarii conceptuale oprite a Metaversului, o presa flexibila a publicat declaratii despre viitorul tehnologiei care erau undeva intre nerealiste si de-a dreptul iresponsabile.

Incapacitatea de a defini Metaverse nu a impiedicat ascensiunea sa in varful lumii afacerilor. In lunile care au urmat anuntului Meta, parea ca fiecare companie avea un produs Metaverse in oferta, in ciuda faptului ca nu era evident de ce ar trebui sa aib

Graba companiilor de a intra in joc a facut ca investitorii, consultantii si analistii de pe Wall Street sa se intreaca intre ei in ceea ce priveste previziunile de crestere a Metaversului. Firma de consultanta Gartner a sustinut ca 25% dintre oameni vor petrece cel putin o ora pe zi in Metaverse pana in 2026. Wall Street Journal a afirmat ca Metaverse va schimba pentru totdeauna modul in care lucram. Firma globala de consultanta McKinsey a prezis ca Metaverse ar putea genera o valoare de pana la „5 trilioane de dolari”, adaugand ca aproximativ 95% dintre liderii de afaceri se asteapta ca Metaverse sa aiba „un impact pozitiv asupra industriei lor” in termen de cinci pana la 10 ani. Pentru a nu se lasa mai prejos, Citi a publicat un raport in care a declarat ca Metaversul ar reprezenta o oportunitate de 13 trilioane de dolari.

O cadere brutala

In pofida acestui tam-tam, Metaversul nu a dus o viata sanatoasa. Fiecare idee de afaceri sau proiectie roz a pietei a fost construita pe promisiunile vagi ale unui singur director executiv. Iar atunci cand oamenilor li s-a oferit cu adevarat ocazia de a o incerca, nimeni nu a folosit Metaverse.

Decentraland, cel mai bine finantat produs Metaverse bazat pe cripto (efectiv o lume online ciudata in care te poti „plimba”), avea doar aproximativ 38 de utilizatori activi zilnic in „ecosistemul sau de 1,3 miliarde de dolari”. Decentraland ar contesta aceasta cifra, sustinand ca a avut 8.000 de utilizatori activi zilnic – dar aceasta este totusi doar o fractiune din numarul de persoane care joaca jocuri online precum „Fortnite”.

Pana in octombrie 2022, Mashable a raportat ca Horizon Worlds avea mai putin de 200.000 de utilizatori activi lunar – dramatic de putin fata de tinta de 500.000 pe care Meta o stabilise pentru sfarsitul anului 2022.

Wall Street Journal a raportat ca doar aproximativ 9% din lumile create de utilizatori au fost vizitate de mai mult de 50 de jucatori, iar The Verge a spus ca era atat de plin de erori incat chiar si angajatii Meta l-au evitat. In ciuda puterii unei companii de un trilion de dolari de la acea vreme, Meta nu a putut convinge oamenii sa foloseasca produsul.

Metaverse s-a imbolnavit grav pe masura ce economia a incetinit si a crescut interesul pentru AI generativ. Microsoft si-a inchis platforma de spatii de lucru virtuale AltSpaceVR in ianuarie 2023, a concediat cei 100 de membri ai „echipei sale de metavers industrial”.

Disney si-a inchis divizia Metaverse in martie, iar Walmart a urmat exemplul, punand capat proiectelor Metaverse bazate pe Roblox. Miliardele de dolari investite si conceptul slab pregatit au dus la pierderea a mii – daca nu zeci de mii – de locuri de munca.

Zuckerberg a declarat intr-o actualizare din martie ca „cea mai mare investitie a Meta este dezvoltarea inteligentei artificiale si integrarea acesteia in fiecare dintre produsele noastre”. Directorul tehnologic al Meta, Andrew Bosworth, a declarat pentru CNBC in aprilie ca el, impreuna cu Mark Zuckerberg si cu directorul de produse al companiei, Chris Cox, isi petrec acum cea mai mare parte a timpului cu AI.

Compania a incetat chiar sa mai propuna Metaverse agentilor de publicitate, in ciuda faptului ca a cheltuit peste 100 de miliarde de dolari in cercetare si dezvoltare pentru misiunea sa de a fi „Metaverse first”. In timp ce Zuckerberg poate sugera ca dezvoltarea de jocuri pentru castile Quest reprezinta un fel de investitie, un lucru este clar: Meta a terminat cu Metaverse.

Si-a invatat cineva lectia?

In timp ce ideea de lumi virtuale sau de experiente online colective poate trai intr-o anumita forma, Metaverse-ul Capital-M este mort. A fost precedat in moarte de un lung sir de mofturi tehnologice precum Web3 si Google Glass. A supravietuit unor idei noi, cum ar fi inteligenta artificiala generativa mentionata mai sus si masina care se conduce singura. In ciuda acestui lung sir de dezamagiri, sa fim clari: moartea Metaversului ar trebui sa fie amintita ca fiind probabil unul dintre cele mai istorice esecuri din istoria tehnologiei.

Aparent, Mark Zuckerberg nu a avut vreodata un interes real in „Metavers”, deoarece nu a parut niciodata sa il defineasca dincolo de un Facebook usor modificat, cu avataruri si hardware greoi. A fost un mijloc de a creste pretul actiunilor, mai degraba decat o viziune reala pentru viitorul interactiunii umane. Zuckerberg si-a folosit averea si puterea uriase pentru a convinge intreaga industrie tehnologica si o buna parte a mediului de afaceri american sa investeasca in aceasta idee.

Faptul ca Mark Zuckerberg s-a indepartat in mod clar de Metaverse este o acuzatie la adresa tuturor celor care l-au urmat si a tuturor celor care inca il considera un lider tehnologic vizionar. De asemenea, ar trebui sa fie un motiv de reflectie serioasa in randul comunitatii de capital de risc, care l-a urmat in mod nesabuit pe Zuckerberg si care a aruncat miliarde de dolari pe un produs bazat pe un limbaj de comunicat de presa cat se poate de superficial. Intr-o lume dreapta, Mark Zuckerberg ar trebui sa fie concediat din functia de director general al Meta (in lumea reala, acest lucru este imposibil).

Zuckerberg a indus pe toata lumea in eroare, a ars zeci de miliarde de dolari, a convins o industrie de adepti sa se alature obsesiei sale, iar apoi a ucis-o in secunda in care o alta idee a inceput sa intereseze Wall Street.

Foto: ro.depositphotos.com