Olguta blocheaza adoptiile internationale. Reactie rasista: „Cu alte cuvinte, o familie din Africa poate sa adopte un copil roman”
Deputatii din Comisia de munca si protectie sociala au adoptat, miercuri, proiectul de lege initiat de Guvernul Dancila prin care se introduc masuri de stimulare a adoptiilor, insa a fost respins, dupa ce s-a votat de trei ori, un amendament al USR in baza caruia ar fi fost permise adoptiile internationale.
Pe ordinea de zi a comisiei s-au aflat trei proiecte care modificau Legea adoptiei nr. 273/2004, acestea fiind comasate intr-un singur text, supus dezbaterii.
Discutii aprinse a starnit un amendament al USR, conform caruia adoptia ar putea fi realizata si de catre cetateni straini, provenind din state semnatare ale Conventiei de la Haga. Amendamentul, care parea sa fi intrunit initial sustinerea majoritatii, a fost supus inca de doua ori votului, fiind respins in cele din urma cu sase optiuni favorabile, sapte impotriva si patru abtineri.
Presedintele comisiei, Solomon Adrian (PSD), a explicat reluarea votului prin neatentia secretarilor si prin faptul ca el nu „prea” ridica mana in momentul in care se voteaza.
„Eu nu prea ridic mana. Ma numar in gand. Ideea este ca a fost o contestatare a rezultatului votului si a fost nevoie de reluarea de doua-trei ori chiar, pentru ca secretarii trebuie sa isi faca datoria. Aici au fost mai neatenti”, a motivat el.
Intr-o declaratie acordata ulterior presei, deputatul PSD Lia Olguta Vasilescu a explicat ca in prezent, potrivit legislatiei, adoptia internationala este permisa doar in conditiile in care familia adoptatoare contine cel putin un cetatean roman sau in cazul in care ambii parinti sunt romani, dar cu domiciliu in strainatate.
„Amendamentul USR a fost acela (…) ca orice cetatean dintr-un alt stat care este semnatar al Conventiei de la Haga sa poata sa adopte. Cu alte cuvinte, o familie din Africa poate sa adopte un copil roman. Avand in vedere faptul ca toti copiii pana la doi ani se adopta si nu au fost niciun fel de probleme pana acum; avand in vedere faptul ca aceasta lege vine sa aduca imbunatatiri, in sensul ca familiile adoptatoare primesc si niste stimulente financiare, este clar ca nu va mai fi necesara o formula de adoptie internationala”, a spus ea, citata de Agerpres.
Olguta Vasilescu a mentionat ca proiectul elaborat de Ministerul Muncii a fost supus dezbaterii publice timp de o luna, interval in care nu au fost formulate propuneri privind adoptiile internationale. Un alt argument adus de ea a fost faptul ca adoptia internationala a fost permisa in perioada 1990-2004, iar Romania a fost monitorizata de catre Comisia Europeana si Parlamentul European pe tema procedurilor de adoptie.
„A fost si celebrul caz Sorina. Va aduceti aminte cat de greu a fost pentru familia care a avut-o in plasament, pentru prietenii din tara ai Sorinei sa se desparta de ea. Cred ca este suficient acel caz, fata de unul in care am putea sa avem o familie adoptatoare cu cetateni straini – nu romani, cum erau parintii adoptivi ai Sorinei – care sa nu mai treaca niciodata prin Romania, sa nu tina legatura cu prietenii copilului respectiv”, a mai spus Olguta Vasilescu.
Ea a mai declarat ca nu sustine adoptiile internationale inclusiv pentru faptul ca in Romania se realizeaza monitorizari o data la trei luni, dar ca acest lucru ar fi mai greu in afara tarii.
„Este cu totul altceva sa monitorizezi adoptia in Romania decat in strainatate, cand efectiv te lasi pe mana statului respectiv, daca are sau nu grija de copilul care este in cauza„, a subliniat ea.
Pe de alta parte, deputatul USR, Iulian Bulai, a aratat ca in Romania exista peste 2.000 de copii declarati greu adoptabili, respinsi deja de cinci ori de catre potentialii adoptatori din Romania.
„Nu sunt adoptati nici in Romania de catre romani, nici in strainatate de catre cetatenii romani. Singura lor sansa la o familie ar fi sa fie adoptati de catre cetateni straini. Noi venim cu anumite limitari geografice: cetateni apartinand statelor semnatare ale Conventiei de la Haga. Pe aceasta tema am dezbatut. A fost un vot care initial a trecut, ulterior au fost doua incercari de a reface un vot negativ. S-a reusit a treia oara. (…) Odata ce am fi deschis posibilitatea adoptiilor internationale, trebuie sa avem protocoale bilaterale de colaborare cu institutiile de protectie a copilului din tarile respective. In cazul tarilor europene, prin tratatul de aderare exista protocoale si pot exista protocoale care sa reglementeze mult mai specific aceste chestiuni. Deci, nu ar fi nicio problema de urmarire a procesului de adoptie, indiferent de tara”, a argumentat el.
In ce priveste stimulentele financiare si facilitatile prevazute de proiect, Olguta Vasilescu a apreciat ca acestea vor duce la o crestere a adoptiilor.
„Este vorba de certificatul de familie adoptatoare, care nu mai este valabil doar doi ani, ci cinci ani, tocmai ca sa nu mai pui pe drumuri familia care a facut deja niste proceduri pentru adoptie, nu a reusit in termeni de doi ani sa adopte si ar trebui sa faca din nou cursuri pentru a-si lua certificatul. Pur si simplu, multe familii abandonau aceasta idee din cauza birocratiei. In al doilea rand, din cauza faptului ca trebuia sa obtina semnatura pana la rudele de gradul al patrulea. Aici se speriau cele mai multe dintre familiile adoptatoare, pentru ca uneori li se cereau bani, alteori erau pur si simplu agresate familiile adoptatoare”, a spus ea.
Alte masuri menite sa stimuleze adoptia interna sunt o indemnizatie lunara 600 de lei pentru fiecare copil adoptat cu varsta cuprinsa intre 3-6 ani care este incadrat in grad de handicap usor sau mediu sau care face parte dintr-un grup de doi frati adoptabili impreuna. De asemenea, se va acorda o indemnizatie lunara de 900 pentru fiecare copil adoptat care are implinita varsta de 7 ani si este incadrat in grad de handicap accentuat sau grav sau face parte dintr-un grup de cel putin trei frati adoptabili impreuna.
Indemnizatia se acorda pana la varsta de 18 ani sau pe toata durata studiilor, fara a se depasi insa varsta de 26 de ani. Totodata, se deconteaza sumele care reprezinta cheltuieli efectuate pentru asigurarea unor servicii destinate recuperarii sau reabilitarii copilului, in suma de 1.500 de lei/an.
