Pactul Ribbentrop-Molotov a fost facut public. Reactie dura a presedintelui Iohannis: „A fost alianta raului absolut”
Presedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Comemorarii Victimelor Fascismului si Comunismului in care subliniaza ca aceasta zi obliga la reiterarea condamnarii ”ferme” a celor doua ideologii, sub toate formele lor, si la amintirea victimelor inocente ale acestor regimuri. El a facut referiri si la Pactul Ribbentro-Molotov, dat publictatii recent de catre Moscova.
„Ziua Comemorarii Victimelor Fascismului si Comunismului ne obliga sa reiteram condamnarea ferma a celor doua ideologii, sub toate formele lor, sa ne amintim de victimele inocente ale regimurilor criminale si sa pastram nealterata memoria lor. Doar o societate care isi cunoaste istoria si recunoaste ce a fost drept si ce a fost gresit in trecutul sau demonstreaza ca este pregatita sa intareasca democratia interna. Onorarea memoriei victimelor regimurilor totalitare nu inseamna doar comemorare, ci si actiune ferma in acord cu principiile democratiei autentice. Aducerea-aminte ne obliga sa continuam, si mai hotarati, pe drumul combaterii extremismului, intolerantei si opresiunii. In fata tuturor incercarilor de dezbinare, a tentativelor de relativizare a crimelor fascismului si comunismului, precum si pentru combaterea acelor voci care neaga valorile democratiei si civilizatiei europene, avem datoria sa actionam cu vigilenta si fermitate pentru a apara si pastra nealterate valorile civilizatiei europene”, afirma seful statului in mesaj.
El evidentiaza ca pacea si prosperitatea nu vin de la sine si nici nu reprezinta castiguri definitive.
„Cunoasterea adevarului istoric si consolidarea democratiei si a statului de drept reprezinta stabilimentul Romaniei europene”, adauga Iohannis.
Presedintele Klaus Iohannis aminteste ca, in urma cu opt decenii, a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, aratand ca acesta a fost „un act las si mincinos care avea sa conduca la curmarea destinelor a milioane de oameni, mutilarea viitorului societatilor europene, calcarea in picioare a libertatii, sub toate formele ei, alimentand atitudinea dispretuitoare fata de viata si demnitatea umana”.
„Asa-zisa impartire a sferelor de influenta in Europa intre Germania nazista si Uniunea Sovietica a insemnat pervertirea flagranta a celor mai elementare principii de drept international si intrarea in epoca haosului si a razboiului. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost alianta raului absolut. Sub aparenta grija fata de popoare, totalitarismele au fracturat si falimentat societatile europene si au sadit nesfarsita suferinta umana. Consecintele dezastruoase ale fascismului si comunismului au dainuit mult timp si dupa caderea regimurilor totalitare, privand generatii intregi de drepturi inalienabile si facand tranzitia spre democratie un proces dificil si dureros”, spune el.
Seful statului aminteste si de „actul salvator” pe care Regele Mihai I al Romaniei, alaturi de „brava Armata romana, inconjurat de destoinici oameni politici si ilustri diplomati”, l-a facut acum 75 de ani, cand a decis iesirea Romaniei dintr-o alianta „extrem de toxica si nefasta, salvand pamantul tarii si numeroase vieti omenesti”.
„Evenimentul de la 23 august 1944 ramane un mare act de curaj in istoria noastra recenta. Amintirea sa este o datorie de onoare fata de toti cei care au actionat cu buna-credinta pentru salvarea statului roman si pentru intoarcerea noastra catre valorile euroatlantice. Intrarea tarii in zona de influenta sovietica si implicit sub zodia comunismului, dupa ce Romania tocmai iesise din epoca fascismului, este o dovada elocventa a unui destin tragic pe care natiunea noastra l-a impartasit, alaturi de alte natiuni europene, in secolul trecut”, precizeaza Iohannis.
Potrivit presedintelui, oamenilor care au luptat impotriva regimurilor totalitariste „le suntem datori si avem obligatia sa le cinstim memoria si sa nu uitam niciodata eroismul lor”.
„Despre mutilarea istoriei noastre de catre regimurile fascist si comunist trebuie sa le vorbim generatiilor viitoare si poate cea mai importanta pilda a acestei tragedii, pe care cel mai adesea manualele de istorie nu o pot transmite, este aceea ca pacea si prosperitatea nu vin de la sine si nici nu reprezinta castiguri definitive. Pentru aceste deziderate si mai ales pentru a putea construi o societate democratica sanatoasa, avem dreptul de a cunoaste adevarul istoric si responsabilitatea de a proteja si promova principiile democratiei, ale statului de drept, libertatea, de a respecta si apara drepturile fundamentale”, transmite seful statului.
Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilita de Parlamentul European, printr-o Declaratie din anul 2008, ca Ziua Europeana de Comemorare a Victimelor Nazismului si Comunismului. Totodata, in anul 2011, Parlamentul Romaniei, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorarii Victimelor Fascismului si Comunismului.
Pactul Ribbentrop-Molotov, facut public de Moscova
Publicarea de catre Guvernul rus a protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile intre rusii care cred ca URSS nu avea la acea vreme alta alternativa decat sa incheie acest pact cu Germania nazista si cei care considera ca el i-a dat aripi lui Hitler sa invadeze Polonia si sa declanseze al Doilea Razboi Mondial, relateaza agentia EFE intr-o corespondenta transmisa joi de la Moscova, preluata de Agerpres.
Intr-o incercare de a-i convinge pe aceia care continua sa nege existenta protocolului secret, guvernul rus a decis sa-l publice si sa fie expus de Arhiva Federala odata cu implinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939.
Uniunea Sovietica si Germania „au discutat in deplina confidentialitate chestiunea delimitarii sferelor de interese de ambele parti ale Europei de Est”, scrie negru pe alb in documentul expus in aceste zile in capitala rusa.
Documentul, cunoscut si ca „Pactul Commu-nazi” (asociere a termenilor „comunism” si „nazism”), cuprinde trei clauze, respectiv impartirea Finlandei si a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauza privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei disparitie ca stat independent, si una privind Basarabia.
Conform surselor istorice, Germania si-a declarat totalul dezinteres fata de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, si astfel nu a avut obiectii fata de eventuale modificari ale granitei aici in favoarea Uniunii Sovietice.
„Stalin purta negocieri cu Anglia si Franta privind necesitatea unei aparari colective impotriva Germaniei, dar el a inteles ca Hitler ii va da ceea ce Occidentul nu era dispus sa-i dea: statele baltice si Polonia”, a comentat Nikita Petrov, istoric in cadrul organizatiei pentru drepturile omului „Memorial”.
Totusi, publicarea acestui document istoric nu a facut ca vreuna dintre taberele formate in randul cetatenilor rusi sa-si modifice opiniile, ba dimpotriva, ele isi sustin cu si mai multa inversunare punctele de vedere, fiind vorba despre rolul URSS intr-un conflict in care au murit peste 26 de milioane de rusi.
„Sunteti siguri ca este autentic ? Pare a fi o copie”, a comentat unul dintre neincrezatorii vizitatori ai expozitiei.
„Chiar si in ziua de azi, tot ce se intampla in Ucraina si in Polonia sunt ecouri ale acelui eveniment istoric, care inca nu a fost lamurit, nici explicat, nici nu a primit o apreciere istorica definitiva”, spune liderul liberal rus Grigori Iavlinski.
„Uniunea Sovietica are aceeasi responsabilitate ca si Germania pentru declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial”, insista Nikita Petrov.
Presedintele Vladimir Putin s-a implicat si el in controversa si a dat asigurari ca Stalin s-a vazut obligat sa incheie pactul cu diavolul, adica cu Hitler, dupa ce Anglia si Franta au refuzat sa formeze o coalitie antinazista. Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-si garanta securitatea, intrucat nu era pregatita sa faca fata armatei germane, astfel ca prin decizia sa ar fi cautat doar sa castige timp.
Aceasta este si pozitia sustinuta de istoriografia oficiala rusa, care acuza de revizionism pe oricine pune la indoiala intentiile lui Stalin, in pofida faptului ca, dupa ce Germania a invadat Polonia, la 2 septembrie, Armata Rosie a facut acelasi lucru doua saptamani mai tarziu.
„Daca nu am fi semnat acel acord (…) nu am fi reusit sa obtinem 2-3 luni de rezistenta eroica a Armatei Rosii, nu am fi putut sa ne evacuam intreprinderile catre est, nu am mai fi avut timp sa ne transferam diviziile siberiene pentru a apara capitala”, sustine fostul ministru rus al apararii Serghei Ivanov.
El apara pozitia conform careia razboiul a fost provocat nu de pactul incheiat de Viaceslav Molotov si Joachim von Ribbentrop, in prezenta lui Stalin, ci de hotararea englezilor si francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.
Dar istoricul Nikita Petrov remarca faptul ca „istoricii Kremlinului continua sa pretinda ca URSS nu a facut nimic oribil, desi protocolul este o incalcare a dreptului international. Rusia nu doreste sa recunoasca aceasta crima internationala pentru ca ea continua sa o comita prin anexarea Crimeei si ingerinta in Ucraina”, adauga el.
Conform versiunii sovieticilor, razboiul a inceput oficial odata cu invazia germana din 22 iunie 1941, desi URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda in noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia si a instala guverne marioneta in statele baltice, precum si pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn intre 1940 si 1941.
Insa exista mai multi istorici rusi care considera ca Stalin nu doar ca nu a castigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reusit sa pregateasca armata pentru o posibila agresiune dupa ce in 1937 epurase aproape in intregime corpul de ofiteri superiori, respectiv generalii si comandantii de divizii.
„Noi, rusii, nu dorim sa ne privim in oglinda istoriei”, deplange Nikita Petrov.
Istorici occidentali, inclusiv germani, condamna pactul si sunt de parere ca Stalin, disperat fiind sa evite un razboi, i-a dat aripi celui de-al Treilea Reich sa transforme in realitate visul de a-si extinde „spatiul vital”.
Ca o dovada ca ranile inca nu s-au inchis, organizatia Memorial a convocat pentru vineri la Moscova un mars intre ambasadele celor trei state baltice, tari pentru care Pactul Ribbentrop-Molotov a insemnat intrarea lor fortata pe orbita comunista si mai mult de o jumatate de secol de jug sovietic.
