Parchetul European a preluat ancheta impotriva sefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, in legatura cu mega-afacerea vaccinurilor. Dosarul a fost deschis de procurorii belgieni
Procurorii de la Parchetul European investigheaza acuzatii de infractiuni penale in legatura cu negocierile privind vaccinurile dintre presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si directorul general al Pfizer, potrivit unui purtator de cuvant al Parchetului din Liege.
Anchetatorii de la Parchetul European (EPPO) au preluat in ultimele luni de la procurorii belgieni, care o investigheaza pe von der Leyen pentru „interferenta in functiile publice, distrugerea de SMS-uri, coruptie si conflict de interese”, potrivit unor documente legale consultate de POLITICO. Nimeni nu a fost inca acuzat in legatura cu acest caz.
Ancheta a fost deschisa initial de autoritatile judiciare belgiene din orasul Liege la inceputul anului 2023, dupa o plangere penala depusa de lobbyistul local Frederic Baldan. Ulterior, i s-au alaturat guvernele ungar si polonez – desi acesta din urma este in curs de a-si retrage plangerea dupa victoria in alegeri a unui guvern pro-UE condus de Donald Tusk, a declarat pentru POLITICO un purtator de cuvant al guvernului polonez.
Plangerea lui Baldan s-a axat pe un presupus schimb de mesaje text intre von der Leyen si seful Pfizer, Albert Bourla, in perioada premergatoare celui mai mare acord de vaccinare din UE, in plina pandemie Covid-19, intr-o afacere supranumita „Pfizergate”.
The New York Times, care a dezvaluit primul ca schimbul de mesaje a avut loc in timp ce cei doi lideri discutau termenii acordului, a lansat un proces paralel impotriva Comisiei dupa ce aceasta a refuzat sa dezvaluie continutul mesajelor in urma unei cereri de acces la documente.
Vestea ca EPPO investigheaza acum cazul risca sa puna si mai mult sub semnul intrebarii rolul presedintelui Comisiei in mega-intelegerea privind vaccinurile, a carei valoare estimata a fost de peste 20 de miliarde de euro. EPPO conduce investigatii paneuropene privind infractiunile financiare si, teoretic, ar putea confisca telefoane si alte materiale relevante din birourile Comisiei sau din alte tari din Europa, cum ar fi Germania, tara natala a lui von der Leyen.
Aceasta evolutie survine intr-un moment delicat pentru sefa UE, in timp ce aceasta navigheaza in tranzitia catre ceea ce observatorii de la Bruxelles se asteapta sa fie un al doilea mandat in fruntea Berlaymont.
Pana in prezent, Comisia a refuzat sa dezvaluie continutul mesajelor text sau chiar sa confirme existenta lor.
Acordul, negociat la apogeul pandemiei din 2021, a fost vazut initial ca un triumf pentru von der Leyen. Dar cantitatea mare de vaccinuri achizitionate a ridicat de atunci semne de intrebare, POLITICO dezvaluind la sfarsitul anului trecut ca au existat doze irosite in valoare de cel putin 4 miliarde de euro. De atunci, contractul de vaccinare cu Pfizer a fost renegociat.
Militantii pentru transparenta si unii adversari politici au incercat sa exercite presiuni asupra Comisiei pentru a discuta acest caz, insa von der Leyen a evitat pana acum sa abordeze acest subiect. Intr-un raspuns la o intrebare directa adresata de POLITICO cu privire la mesajele text lipsa, von der Leyen a spus: „Tot ceea ce este necesar in aceasta privinta a fost spus si schimbat. Si vom astepta rezultatele”.
In 2022, EPPO a anuntat ca analizeaza achizitiile de vaccinuri ale UE in general, dar aceasta este prima data cand biroul a fost legat in mod explicit de Pfizergate.
Cazul analizat acum de EPPO reuneste mai multe fire juridice, politice si financiare diferite – si se intersecteaza cu procesele pe care gigantul farmaceutic Pfizer le-a intentat impotriva Ungariei si Poloniei.
Anul trecut, Baldan, un lobbyist belgian in varsta de 36 de ani cu legaturi cu grupul Bon Sens, care se opune vaccinurilor, a depus o plangere penala in Belgia in legatura cu rolul lui von der Leyen in negocierile cu Pfizer privind vaccinurile, pentru ceea ce el sustine ca au fost acte de „interferenta in functii publice, distrugere de SMS, coruptie si conflict de interese”, potrivit informatiilor juridice furnizate de avocatul sau.
Prezenta guvernelor europene langa plangerea sa adauga greutate la ceea ce altfel ar fi putut fi vazut ca o cruciada personala. Ungaria, condusa de Viktor Orban, un adversar ferm al lui von der Leyen, a depus, de asemenea, o plangere in legatura cu rolul presedintelui Comisiei in negocierile privind vaccinurile cu Pfizer, potrivit a doua persoane din interior care cunosc cazul, care au vorbit sub protectia anonimatului din cauza caracterului sensibil al acestuia.
Polonia si-a depus propria plangere in noiembrie anul trecut, a confirmat un purtator de cuvant al guvernului polonez. Cu toate acestea, in urma alegerii lui Tusk in decembrie, „noul guvern lucreaza [pentru a] retrage Polonia din aceste proceduri”, a declarat purtatorul de cuvant.
Detaliile cazului nu sunt publice, dar persoanele din interior au declarat ca, desi plangerea depusa de Ungaria este distincta de cea a lui Baldan, ea se concentreaza pe acelasi schimb de mesaje text. Plangerea Poloniei a fost in acelasi sens, au spus cele doua persoane familiarizate cu detaliile cazului.
Atat Ungaria, cat si Polonia sunt, de asemenea, date in judecata de Pfizer pentru neplata unor doze de vaccin dupa ce au oprit livrarile, invocand o oferta excesiva si presiunea financiara cauzata de razboiul din Ucraina.
Un oficial al Comisiei Europene a declarat ca aceasta nu avea cunostinta despre posibilele proceduri decat din articole de presa.
Guvernul ungar nu a raspuns la o solicitare de comentarii. Pfizer si EPPO au refuzat sa comenteze.
