Parlamentarii PSD-ALDE le-au facut pe plac baronilor locali: pensii speciale si liber la afaceri. Ce prevede noul Cod administrativ
Proiectul de lege privind Codul administrativ a fost adoptat luni de Camera Deputatilor, cu 175 de voturi „pentru”, 33 de voturi „impotriva” si 15 abtineri. Proiectul prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene alesi dupa anul 1992 sa primeasca o pensie speciala in limita a trei mandate si, de asemenea, ca pot avea calitatea de persoana fizica autorizata sau de persoana care exploateaza o intreprindere individuala sau o intreprindere familiala. Opozitia a criticat proiectul legislativ, acuzand “destructurarea functiei publice” si spune ca il va ataca la Curtea Constitutionala, in timp ce PSD sustine ca proiectul este dorinta coalitiei de a eficientiza administratia.
La inceputul sedintei de plen, proiectul de lege privind elaborarea Codului administrativ a fost retrimis la Comisie aproximativ 20 de minute.
Camera Deputatilor este for decizional, urmand ca, dupa solutionarea contestatiilor depuse la Curtea Constitutionala, proiectul sa ajunga la presedinte pentru promulgare.
In timpul dezbaterilor de saptamana trecuta, deputatul PNL Paul Dobre a sustinut ca elaborarea Codului administrativ reprezinta una dintre cele mai importante legi pentru functionarea tarii, dar PSD-ALDE au “destructurat” functia publica prin modificarile aduse legislatiei.
“Astazi incepem dezbaterea uneia dintre legile cele mai importante pentru functionarea tarii. Dincolo de toate sistemele, administratia publica atat centrala cat si locala este structura de rezistenta a statului roman. Dupa 1989, au fost adoptate succesiv o serie de legi care au modificat administratia fata de vechiul sistem socialist-comunist. (…) Cred ca proiectul asa cum a fost prezentat initial era mult mai bun, din pacate, decat de cel care intra acum in dzbatere. Aceasta pentru ca parcursul dezbaterii inainte de a intra in Senat, in cadrul Comisiei speciale, grupul parlamentar PSD, dar si colegii din ALDE practic au destructurat o zona extrem de sensibila si importanta a acestui corp, care este functia publica. Dupa 25 de ani de eforturi, programe, finantari importante, UE, Banca Mondiala, prin acest Cod desfiintam Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Raman cladirea, directorul si portarul si o cutie postala. Din pacate, aceasta interventie brutala a colegilor din coalitie permite ca prin acest Cod sa se politizeze dincolo de un nivel normal si firesc aministratia. In engleza, functionar public se spune public servant, pentru ca functionarul public este in serviciul cetateanului, si nu al alesului vremelnic. Viziunea colegilor din majoritate este exact invers”, a spus Dobre, citat de news.ro.
Presedintele PMP, Eugen Tomac, a precizat ca nu este de acord cu acordarea de pensii speciale pentru alesii locali si sa aiba un alt statut fata de ceilalti cetateni ai tarii.
“Vreau sa anunt aici, astazi, ca asistam la un blat national. Ceea ce se intampla la ora actuala este o chestiune cat se poate de clara, si anume exista o intelegere pentru ca Parlamentul sa dea astazi un vot prin care alesii locali sa aiba un alt statut decat ceilalti cetateni. Am inteles ca se justifica oboseala de aici cu privire la rolul pe care il avem noi. Nu intelegem ca functia de demnitate publica, de ales, este o onoare pe care ne-o ofera societatea. Vrem pensii speciale. Sunt categoric impotriva ideii de a avea pensii speciale si sunt categoric impotriva ideii ca orice ales sa aiba pensie speciala, un statut diferit fata de ceilalti cetateni. Este o onoare pentru noi ca in aceasta tara cetatenii deleaga puterea catre alesi. Nu trebuie sa ne cream categorii privilegiate de avantaje pe care le putem fructifica prin votul pe care il dam in Parlament. PMP este impotriva ideii de a se crea pensii speciale. (…) PMP, impreuna cu celelalte partide din opozitie, va contesta la CCR acest cod administrativ antiromanesc”, a anuntat Eugen Tomac.
Deputatul UDMR Attila Korodi a sustinut ca proiectul de lege va avea un impact care va “reforma substantial relatia dintre statul roman si cetatean”, anuntand ca UDMR va vota initiativa.
“Ne aflam astazi intr-un moment de cotitura pentru administratia locala din Romania. Avem in fata un Cod administrativ al carui impact va reforma substantial relatia dintre statul roman si cetatean. Avem in fata un proiect de lege care ne apropie mai mult de ceea ce reprezinta statul in secolul 21. Administratia locala din Romania va deveni mai moderna, mai apropiata de cetatean, mai eficienta in solutionarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor. (…) Datorita contributiei tuturor partidelor parlamentare, am reusit sa imbunatatim, sa dezvoltam forma initiala a propunerii. Noi avem astazi sansa sa dam un impuls ca Romania sa conntinue pe drumul dezvoltarii, descentralizarii. In consecinta, UDMR va vota in favoarea adoptarii noului Cod administrativ”, a spus Korodi.
Deputatul PSD Niculae Halici a adaugat ca acest Cod administrativ reprezinta dorinta PSD-ALDE de a eficientiza administratia.
“In ceea ce priveste functionarii publici si statutul lor, aici foarte multe lucruri s-au schimbat in sensul de a determina si a reusi sa eficientizam si sa profesionalizam corpul functionarilor publici. Ei vor da evaluari scrise anuale si care vor avea pregatirea si eficienta solicitata de conducatorii institutiilor publice pe anul respectiv vor ramane, care nu, sa plece acolo unde se regasesc mai bine. (…) Dorinta coalitiei PSD-ALDE este de fapt de a eficientiza administratia fie ea centrala sau locala. (…) Interesul cetateanului este in viata de zi cu zi, in contact cu administratia de care ne plangem de atata amar de vreme si pentru care nu am facut foarte multe lucruri decat la fiecare legislatura si fiecare Guvern am venit si am completat cu cate o ordonanta, hotarare, o litera, un articol si n-a facut decat sa birocratizeze si sa ingreuneze activitatea functionarilor si a demnitarilor”, a explicat Niculae Halici.
Totodata, deputatul USR Nicusor Dan a spus ca acest Cod administrativ este „un pas inainte si cinci pasi inapoi”. El a criticat faptul ca prefectul este transformat in om politic, iar un primar scapa daca ii deleaga unui director o atributie.
„Codul administrativ e un pas inainte, intr-adevar, si pentru faptul ca multe acte normative au fost stranse intr-unul singur trebuie felicitat pentru munca reprezentantul Ministerului Dezvoltarii. A fost o munca consistenta si pe forma facem un pas inainte, dar pe fond facem cinci mari pasi inapoi. Noi azi facem un pas inapoi – facem din prefect om politic (…) Am fi avut posibilitatea ca cel putin secretarul institutiei prefectului sa fie independent de prefect si sa se ocupe el de aceasta chestiune a legalitatii, insa prin Codul administrativ ii dam atributii manageriale si il punem in subordinea explicita a prefectului. (…) Un primar care delega unui director o atributie nu mai raspunde. Facem ca primarul sa nu mai raspunda de ce se intampla in primaria pe care o conduce”, a spus Nicusor Dan.
Comisia speciala pentru elaborarea Codului administrativ, condusa de catre deputatul PSD Marcel Ciolacu, a dat, la inceputul lunii iunie, raport favorabil asupra tuturor modificarilor aduse. Membrii PSD, PNL, ALDE si UDMR au votat in favoarea modificarilor, in timp ce USR s-a abtinut de la vot.
„Persoanele alese incepand cu anul 1992 de catre cetateni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect si liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare, ale varstei standard de pensionare redusa asa cum sunt prevazute in Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sau cele prevazute de alte legi speciale au dreptul, la incetarea mandatului, la o indemnizatie pentru limita de varsta de la data la care li se acora drepturile de pensie pentru limita de varsta, dar nu mai devreme de data incetarii mandatului aflat in derulare”, se arata in amendamentul adoptat de Comisie.
O alta modificare le permite alesilor locali sa aiba calitatea de persoana fizica autorizata sau de persoana care exploateaza o intreprindere individuala sau o intreprindere familiala.
De asemenea, potrivit propunerii, cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta prevazut la al. 1 se acorda in limita a trei mandate si se calculeaza ca produs al numarului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizatia bruta lunara aflata in plata.
Totodata, pentru mandate incomplete, indemnizatia pentru limita de varsta se calculeaza proportional cu perioada de mandat efectiv exercitata, dar nu mai putin de un mandat complet de primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte de consilii judetene. Indemnizatia pentru limita de varsta se cumuleaza cu orice tip de pensie stabilita in sistemul public de pensii sau in alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.
