Parlamentul UE a adoptat norme mai stricte privind migratia. Reforma istorica a sistemului de azil: „Realizare uriasa pentru Europa”
Principalele grupuri politice din Parlament au depasit opozitia partidelor de extrema dreapta si de extrema stanga pentru a adopta noul pact privind migratia si azilul – o reforma radicala care a durat aproape un deceniu, relateaza France24.
Dimitris Kairidis, ministrul pentru migratie al Greciei, una dintre tarile cele mai afectate de sosirile unui numar tot mai mare de migranti fara documente, a scris pe X, fostul Twitter: „Acesta este un progres major si un pas foarte important catre o gestionare comuna si, prin urmare, mai eficienta a provocarilor migratiei din zilele noastre”.
Sefa UE, Ursula von der Leyen, a declarat ca adoptarea acestei reforme este o „realizare uriasa pentru Europa”. „Astazi este intr-adevar o zi istorica”, a declarat presedintele Comisiei Europene intr-o conferinta de presa dupa ce Parlamentul European a adoptat reforma.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat ca blocul comunitar „va fi capabil sa protejeze mai bine frontierele noastre externe, persoanele vulnerabile si refugiatii, sa ii repatrieze rapid pe cei care nu au dreptul de a ramane” si sa introduca „solidaritatea obligatorie” intre statele membre.
In fata cladirii parlamentului de la Bruxelles, zeci de manifestanti au protestat impotriva votului, reluand criticile a peste 160 de organizatii caritabile si neguvernamentale pentru migranti.
Dar seful agentiei pentru refugiati UNHCR a aprobat reforma, elaborata de Comisia Europeana de cand fluxurile masive de imigranti au zguduit blocul in 2015.
Majoritatea de centru-dreapta si de stanga din parlament au cerut ca pactul sa fie adoptat ca o imbunatatire a situatiei actuale.
Acestia au avertizat ca esecul adoptarii reformelor ar stimula extrema dreapta, care se preconizeaza ca va deveni o forta mai mare in Parlamentul European dupa alegerile din iunie.
Masurile pactului ar urma sa intre in vigoare in 2026, dupa ce Comisia Europeana va stabili in lunile urmatoare modul in care va fi pus in aplicare.
Noile centre de frontiera prevazute in legislatia adoptata ar urma sa retina migrantii ilegali in timp ce cererile lor de azil sunt examinate si sa accelereze deportarile celor considerati inadmisibili.
De asemenea, tarile UE ar trebui sa primeasca mii de solicitanti de azil din statele din „linia intai”, precum Italia si Grecia. Alternativ, acestea ar putea oferi bani sau alte resurse natiunilor aflate sub presiune.
Cancelarul german, comentand pe X, fostul Twitter, a declarat ca acordul reprezinta „solidaritatea intre statele europene” si va „usura in sfarsit povara asupra tarilor care sunt deosebit de afectate”.
Die Reform des Gemeinsamen Europaischen Asylsystems steht fur die Solidaritat unter den europaischen Staaten. Sie begrenzt die irregulare Migration und entlastet endlich die Lander, die besonders stark betroffen sind. Ein historischer, unverzichtbarer Schritt! #GEAS
— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) April 10, 2024
O masura controversata este trimiterea solicitantilor de azil in tari din afara UE care sunt considerate „sigure”, daca migrantul are suficiente legaturi cu tara respectiva.
Pactul a strabatut ani de discutii si compromisuri spinoase inca de cand blocul comunitar s-a confruntat cu un numar mare de migranti ilegali care au sosit in 2015, multi dintre ei venind din Siria devastata de razboi.
In conformitate cu normele actuale ale UE, tara de sosire poarta responsabilitatea pentru gazduirea si verificarea solicitantilor de azil, precum si pentru returnarea celor considerati inadmisibili. Acest lucru a pus statele din sud sub presiune si a alimentat sentimentele de extrema dreapta.
In paralel cu reforma, UE a multiplicat acelasi tip de acord pe care l-a incheiat cu Turcia in 2016 pentru a stopa fluxurile migratorii. Au fost incheiate acorduri cu Tunisia si, cel mai recent, cu Egiptul.
