Partidele franceze cauta posibili aliati pentru alegerile anticipate
Partidele politice din Franta au purtat, luni, discutii de urgenta pentru a gasi potentiali aliati, in timp ce tara se pregateste pentru cele mai importante alegeri legislative din ultimele decenii, convocate de Emmanuel Macron dupa ce a fost invins de extrema dreapta la alegerile parlamentare europene, potrivit The Guardian.
Rassemblement National (RN) a castigat duminica aproximativ 32% din voturi, mai mult decat dublu fata de aproximativ 15% obtinute de aliatii presedintelui, potrivit sondajelor la iesire de la urne. Socialistii in proportie de 14% s-au incadrat imediat dupa grupul Macron.
Partidul Renaissance al lui Macron are 169 de deputati in Adunarea Nationala, iar RN 88.
Decizia neasteptata si riscanta de a organiza alegeri atat de curand ar putea da o putere politica majora extremei drepte dupa ani de zile de stat pe margine si sa neutralizeze presedintia lui Macron cu trei ani inainte de incheierea acesteia. Daca partidul de extrema dreapta castiga o majoritate totala, presedintele ar pierde de fapt controlul asupra majoritatii politicii interne franceze.
„Acestea vor fi cele mai importante alegeri parlamentare pentru Franta si pentru francezi din istoria celei de-a cincea Republici. Trebuie sa luptam pentru Franta si pentru francezi. Avem trei saptamani pentru a-i convinge pe francezi”, a declarat ministrul de finante, Bruno Le Maire, pentru RTL.
Emmanuel Pellerin, un parlamentar al Renaissance, a spus ca el si colegii sai sunt „inca in stare de soc”, adaugand: „Totul indica faptul ca RN a castigat o majoritate relativa sau absoluta. Dar asta ii obliga pe francezi sa se gandeasca la ce este in joc”.
Votul legislativ va avea loc pe 30 iunie, cu mai putin de o luna inainte de inceperea Jocurilor Olimpice de la Paris, iar al doilea tur la 7 iulie. Rezultatele vor depinde probabil de cat de dedicati sunt alegatorii de stanga si de centru-dreapta in a mentine extrema dreapta departe de putere.
Miscarea presedintelui i-a surprins pe cativa lideri de extrema dreapta. „Nu ne-am gandit ca va fi imediat dupa alegerile europene, chiar daca am fi vrut sa fie. Alegerile sunt rareori un cadou si, in acest context, nu sunt”, a declarat vicepresedintele RN, Sebastien Chenu, la RTL Radio.
El a cerut parlamentarilor de dreapta din afara RN sa stranga randurile pentru a-l invinge pe Macron si a spus ca presedintele telegenic al partidului, Jordan Bardella (foto), in varsta de 28 de ani, va fi candidatul acestuia la functia de prim-ministru.
Mentorul lui Bardella, Marine Le Pen, care a esit pe locul doi la ultimele doua alegeri prezidentiale, a ramas lider de partid in parlament si este de asteptat sa candideze din nou in 2027.
Bardella, Le Pen si nepoata lui Le Pen, Marion Marechal – care s-aaflat in fruntea listei partidului de extrema dreapta Reconquete la alegerile UE – s-au intalnit luni dupa-amiaza la sediul RN pentru a discuta despre o posibila coalitie electorala.
Luni seara, Bardella a spus ca Marechal a avut „o abordare constructiva fata de RN” si a spus ca spera sa creeze o majoritate cat mai mare posibil.
Liderii stangii franceze foarte divizate – LFI (Franta neinclinata), comunistii, socialistii si verzii – au purtat si ei discutii de urgenta dupa anuntul lui Macron. „Nu avem timp sa amanam. Obiectivul este sa ne putem intalni din nou, sa construim viitorul si mai presus de toate sa castigam”, le-a declarat Manon Aubry de la LFI reporterilor.
Analistii spun ca o majoritate de extrema-dreapta este putin probabila, partial pentru ca alegatorii folosesc adesea alegerile europene ca o modalitate ieftina de a da o lovitura guvernului in exercitiu, iar lucrurile s-ar putea dovedi altfel la alegerile parlamentare.
Jocul lui Macron este vazut ca o incercare de a profita la maximum de pozitia sa slaba, revendicand initiativa si fortand RN sa intre in modul electoral mai repede decat si-ar fi dorit. Presedintele isi propune sa aduna alegatorii de centru si de stanga intr-un moment in care s-a raspandit o unda de soc dupa ascensiunea extremei drepte pe continent.
O sursa apropiata lui Macron a spus ca presedintele „urmareste victoria”, adaugand ca ideea este de a mobiliza alegatorii care au stat departe duminica. „Exista indrazneala in aceasta decizie, asumarea de riscuri, care a facut intotdeauna parte din ADN-ul nostru politic”, a spus sursa. Insa o alta sursa apropiata lui Macron a spus: „Stiam ca aceasta optiune este pe masa, dar cand devine realitate, este altceva… N-am dormit aseara”.
Anuntand decizia duminica seara, Macron a spus ca nu poate pretinde ca nu s-a intamplat nimic la alegerile europene. „Am decis sa va ofer posibilitatea de a alege… prin urmare voi dizolva Adunarea Nationala in aceasta seara”, a spus el.
Presedintele a recunoscut ca decizia a fost „serioasa si grea”, dar a numit-o „un act de incredere”. El a spus ca are incredere in „capacitatea poporului francez de a face cea mai buna alegere pentru el insusi si pentru generatiile viitoare”, adaugand: „Acesta este un moment esential pentru clarificare. Am auzit mesajul vostru, preocuparile voastre si nu le voi lasa fara raspuns… Franta are nevoie de o majoritate clara pentru a actiona in seninatate si armonie.”
Nu toata lumea a fost convinsa de miscare. Yael Braun-Pivet, o personalitate de rang inalt din cadrul partidului lui Macron, care este presedintele Camerei inferioare, a parut sa-si exprime o oarecare indoiala luni dimineata, indicand ca formarea unei coalitii cu alte partide din parlamentul francez ar fi putut fi o cale mai buna. „Presedintele a crezut ca aceasta cale nu exista… iau nota de decizie”, a declarat ea pentru France 2 TV.
Raphael Glucksmann, care era in fruntea listei partidului socialist, a spus ca Macron a „cedat” in fata lui Bardella. „Este un joc foarte periculos cu democratia si institutiile. Sunt uluit.”
Un alt critic, Valerie Pecresse, o personalitate de rang inalt din partidul conservator Les Republicains, a spus: „A dizolva fara a da timp nimanui sa se organizeze si fara nicio campanie inseamna sa joci ruleta rusa cu destinul tarii”.
Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a declarat ca decizia de a trimite Franta la urne cu doar cateva saptamani inainte de inceperea Jocurilor Olimpice de la sfarsitul lunii iulie este „extrem de ingrijoratoare”.
Dar seful Comitetului Olimpic International, Thomas Bach, a incercat sa minimizeze astfel de preocupari, spunand ca alegerile au fost „un proces democratic care nu va perturba Jocurile”. „Franta este obisnuita sa organizeze alegeri si o vor face din nou. Vor fi un nou parlament, un nou guvern si toata lumea va sprijini Jocurile Olimpice”, a spus el.
