Partidul premierului Giorgia Meloni a castigat alegerile europene din Italia, in conditiile unei participari minime record a alegatorilor
Partidul premierului Giorgia Meloni, Fratii Italiei, a castigat cele mai multe voturi la alegerile parlamentare europene in weekend, intarindu-i pozitia atat in tara, cat si in strainatate, potrivit Reuters.
Cu aproape toate buletinele de vot numarate, Fratii Italiei au castigat 28,8% din voturi, de peste patru ori mai mult decat la ultimele alegeri europene din 2019 si depasind cele 26% pe care le-a asigurat in scrutinul national din 2022, cand a ajuns la putere.
„Sunt mandra ca Italia se va prezenta in fata G7, in Europa cu cel mai puternic guvern dintre toate. Acesta este ceva care nu s-a intamplat in trecut, dar se intampla astazi, este o satisfactie si, de asemenea, o mare responsabilitate”, a spus Meloni.
Partidul Democrat de centru-stanga de opozitie s-a clasat pe locul al doilea cu 24% din voturi, in timp ce un alt grup de opozitie, Miscarea 5 Stele, a fost al treilea cu 9,9% – cel mai slab rezultat la nivel national de la crearea sa in 2009.
Rezultatul votului arata ca sprijinul pentru coalitia de guvernamant a lui Meloni, formata din partide care se intind de la centru-dreapta la extrema dreapta a spectrului politica crescut la peste 47% de la putin sub 43% in 2022.
„Rezultatele nu au fost cadou, sunt o realizare rasunatoare si arata ca toate partidele majoritatii au reusit sa creasca impreuna. Reprezinta un impuls pentru (guvern) sa mearga inainte. Italienii ne transmit un mesaj tare si clar sa mergem mai departe cu munca noastra… si, daca este posibil, cu si mai mare determinare”, a spus Meloni la RTL 102.5 Radio.
Forza Italia, fondata de regretatul Silvio Berlusconi, s-a clasat pe locul patru cu 9,7% din voturi, depasind Liga anti-imigratie, care a avut 9,1%, o dezamagire pentru liderul Matteo Salvini, care si-a impins partidul la dreapta, indepartand vechea garda.
Subliniind tensiunile din Liga, fondatorul partidului, Umberto Bossi, a votat pentru Forza Italia, au declarat aliatii sai presei italiene in weekend, provocand un cutremur in grup.
Partidul lui Meloni isi are radacinile intr-un grup neo-fascist, iar victoria ei din 2022 a dat tonul pentru victorii ale extremei drepte in Europa, inclusiv in ultimul scrutin european, care a vazut continentul osciland spre dreapta.
Cu toate acestea, Meloni si-a moderat imaginea pe scena internationala, renuntand la retorica ei anterioara anti-UE si prezentandu-se ca o punte intre centru-dreapta si propria ei tabara conservatoare nationala, care anterior a fost ocolita.
Rezultatul de duminica a contrastat puternic cu esecurile suferite de presedintele francez Emmanuel Macron si de cancelarul german Olaf Scholz, ale caror partide au fost infrante.
Vorbind la radio, Meloni a spus, totusi, ca este inca prea devreme pentru a spune daca va sustine un al doilea mandat pentru presedintele de centru-dreapta a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Grupul ei de parlamentari s-ar putea dovedi decisiv in cazul in care Meloni decide sa o sustina pe von der Leyen, dand potential Romei o parghie asupra noului executiv al UE.
„Avem nevoie de o Europa care sa asculte cetatenii, care sa priveasca mai mult spre centrul-dreapta si sa aiba politici mai pragmatice si mai putin ideologice”, a spus Meloni, adaugand ca, avand in vedere rezultatele, Italia ar trebui sa aiba un rol fundamental.
Duminica a reprezentat si un mare succes pentru principala adversara a lui Meloni – Elly Schlein, care a preluat conducerea partidului de centru-stanga PD in 2023 si s-a chinuit sa-si impuna vointa in fata vechii garzi. PD a castigat 19% din voturi in 2022, iar Schlein era nerabdator sa imbunatateasca acest lucru.
Alianta Stangii si Verzilor, de stanga dura a castigat aproximativ 6,7%, ceea ce inseamna ca Ilaria Salis, o activista italiana retinuta in Ungaria de mai bine de un an pentru ca ar fi agresat militantii de extrema dreapta, este acum parlamentar UE.
Singura dezamagire pentru toate partidele a fost prezenta la vot, care a fost putin sub 50%, au aratat datele initiale, un minim record intr-o tara care a avut o participare istorica puternica a alegatorilor.
