Paul Goma a murit. O rusine nationala, a murit fara cetatenie romana cel mai curajos disident roman din timpul dictaturii comuniste

Paul Goma a fost ucis de coronavirus, a anuntat miercuri biograful lui, Mariana Sipos. Doar cu cateva ore inainte de aceasta tragica veste, Europa Libera a publicat un amplu interviu cu Paul Goma realizat de Noel Bernard in 1978. Paul Goma a murit fara sa mai recapete cetatenia romana.

Paul Goma a fost cel mai cunoscut militant anticomunist din timpul regimului Ceausescu. A initiat, in anul 1977, singura miscare pentru drepturile omului din Romania comunista.

Nascut in 1935, in regiunea Orhei si refugiat in Romania, impreuna cu familia, dupa anexarea Basarabiei de catre URSS, toata viata sa a stat sub semnul prigoanei, al persecutiilor, al revoltei. Primele contacte cu organele Securitatii le-a avut inca de cand era elev in clasa a zecea a liceului Gheorghe Lazar din Sibiu.

Dupa infrangerea Revolutiei maghiare din 1956, Goma isi preda, in semn de protest, carnetul de membru UTM.

In martie 1957, Goma este condamnat la doi ani de inchisoare pe care ii exectua la Jilava si la Gherla, dupa care e trimis cu domiciliu fortat in Baragan, unde sta pana in 1964.

In 1971 este exclus din Partidul Comunist Roman in care se inscrisese in 68. Motivul: publicarea integrala romanului „Ostinato” in Germania Occidentala, dupa ce aceasta carte fusese cenzurata masiv in tara, plus citirea unor fragmente din „Usa noastra cea de toate zilele” la Radio Europa Libera. Apoi, pe 2 martie 1977, la postul nostru de radio a fost citita celebra scrisoare adresata de Paul Goma lui Nicolae Ceausescu. Iata un fragment dn acest text.

„Toti vecinii nostri se misca, isi cer drepturile care li se cuvin. Pana si rusii striga in gura mare ca sunt neliberi, ca drepturile le sunt calcate in picioare. Numai noi, romanii, tacem. Si asteptam sa ni se dea totul de-a gata. Romanii nostri se gandesc numai la ceea ce vor pierde daca va afla Securitatea. Nu se gandesc la ceea ce vor castiga in ciuda Securitatii. Un cunoscut, un «…escu» pur sange, m-a jignit de moarte. Si nu numai pe mine. Stiti ce mi-a zis? Zice: «Domnule, dumneata te agiti intr-un fel anume si vrei sa faci anume chestii care nu sunt specifice romanului. Deci, nu esti roman». Cum zic, atins la tricolor – e adevarat bunicul dinspre tata era macedonean – Goma, bunica dinspre mama grecoaica – Cuza. E adevarat ca am si ceva sange polonez. Dar ce conteaza sangele, care apa nu se face? Conteaza ca eu sunt roman pentru ca m-am nascut in Romania, in judetul Orhei, pentru ca limba mea materna este romana, pentru ca pe bunicul dinspre mama il cheama Popescu si pentru ca inchisorile le-am facut aici, pe si sub pamantul patriei mele iubite“.

Paul Goma spunea mai departe in scrisoarea catre Ceausescu in exista in Romania doar doua persoane care nu se tem de Securitate:

„Domnia Voastra si cu mine. Dar, numai cu doua semnaturi… Exista insa o solutie: solidaritate individuala. Eu expediez o scrisoare cu semnatura mea olografa. Numai ca gestul meu nu va imprastia teama concetatenilor nostri de a se alatura celor care cer drepturi. Cu totul si cu totul alta ar fi situatia daca Domnia Voastra a-ti trimite o asemenea scrisoare. O declaratie de sustinere a Cartei 77. Sunt ferm convins ca milioane de romani va vor urma si se vor solidariza cu cehii si slovacii. Facand acest lucru, veti arata ca sunteti consecvent cu declaratiile din 1968 (…) Cu speranta, Paul Goma, Bucuresti, februarie 1977“

Dupa difuzarea acestui document la Radio Europa Libera, Securitatea a montat microfoane in casa familiei Goma si in locuintele apropiatilor scriitorului. Paul Goma a fost arestat imediat dupa ce scrisoarea lui catre Ceausescu a fost citita la postul nostru de radio. A fost eliberat pe 6 mai 1977 in urma unei campanii internationale.

Fiindca regimul Ceausescu nu stia cum sa scape de un dizident devenit celebru, despre care deja scriau marile cotidiane ale lumii si ale carui carti fusesera publicate in lumea libera, in cele din urma decizia a fost sa-l expulzeze in Franta.

Spirit polemic, totdeauna acid in articolele si in paginile de jurnal, Paul Goma a devenit pentru multi, cum el insusi se definea, “injuratorul, procurorul, insultatorul, contestatarul si, mai nou, contestatul”. Inainte de 1989 era considerat “ un Soljenitin al romanilor” fiind apoi perceput, de multi, mai degraba ca “inamicul public numarul 1”.

Anul acesta se implineau 43 de ani de cand lui Paul Goma, sotiei si fiului lor, le-a fost retrasa cetatenia romana si au fost expulzati din tara. Paul Goma, stabilit la Paris din 1977. El avea 84 de ani.

Paul Goma a continuat sa fie un critic al regimului comunist, iar cartile lui au fost publicate in Romania doar dupa caderea lui Ceausescu. A avut mare succes in anii 90, apoi a deschis fronturi de lupta cu mare parte din elita intelectuala a Romaniei.