Pentagonul a fost cea mai mare cladire de birouri din lume timp de 80 de ani. Aceasta cladire noua tocmai i-a luat titlul
Orasul belgian Anvers este centrul mondial al comertului cu diamante, desi cele mai multe pietre brute sunt extrase in Rusia sau Africa. Dar la aproximativ 250 de kilometri nord de Mumbai, India, se afla o capitala a bijuteriilor mai putin cunoscuta: Surat, unde sunt taiate aproximativ 90% din toate diamantele planetei, potrivit CNN.
Acum, orasul din statul Gujarat are o cladire uriasa, care se intinde pe 61.000 de metri patrati pentru a gazdui industria sa mamut.
Surat Diamond Bourse, recent deschisa, este considerata o „destinatie unica” pentru peste 65.000 de profesionisti in domeniul diamantelor, inclusiv taietori, lustruitori si comercianti.
Cu noua structuri dreptunghiulare care se revarsa dintr-o „coloana vertebrala” centrala si interconectate printr-o „coloana” centrala, complexul extins de 15 etaje a fost construit pe mai mult de 14 hectare de teren.
Proiectul urmeaza sa isi intampine primii ocupanti in noiembrie, dupa patru ani de lucrari de constructie, dintre care doi au fost ingreunati de intarzierile cauzate de Covid. Este de asteptat sa fie deschis oficial la sfarsitul acestui an de catre prim-ministrul indian Narendra Modi, care s-a nascut in Gujarat si a fost anterior ministru-sef al statului.
Fotografii noi ofera o privire asupra podelelor de marmura si a atriumurilor pline de lumina care conecteaza peste 4.700 de spatii de birouri, care pot fi, de asemenea, mici ateliere pentru taierea si lustruirea diamantelor. Proiectul in valoare de 388 de milioane de dolari are, de asemenea, 131 de lifturi, precum si cantine, magazine, centre wellness si de conferinte pentru lucratori.
Potrivit CEO-ului proiectului, Mahesh Gadhavi, Surat Diamond Bourse va salva mii de oameni de a calatori – uneori zilnic – la Mumbai cu trenul pentru a face afaceri.
Cladirea a fost proiectata de firma indiana de arhitectura Morphogenesis in urma unui concurs international de design.
Depasirea Pentagonului nu a facut parte din tema concursului, a declarat Gadhavi pentru CNN. Mai degraba, dimensiunea proiectului a fost dictata de cerere, a spus el, adaugand ca toate birourile au fost achizitionate de companii de diamante inainte de constructie.
Morphogenesis a spus ca aspectul sau creeaza „un mediu de concurenta echitabil” atat pentru intreprinderile mici, cat si pentru cele mari. Cu birourile conectate printr-un coridor central lung – o configuratie care aminteste de un terminal de aeroport – ocupantii au acces la fel de convenabil la tot felul de facilitati potrivit cofondatorului firmei de arhitectura, Sonali Rastogi, care a descris designul drept „democratic”.
De la poarta se poate ajunge la oricare dintre birouri in 7 minute.
Designul a fost, de asemenea, gandit dupa modul de functionare a comertului indian cu diamante. Sunt noua curti de 1,5 acri, dotate cu scaune si elemente de apa, care pot servi drept locuri de intalnire casual pentru comercianti. Comparand zonele amenajate cu „un bazar traditional”, Rastogi a spus ca firma a fost influentata de faptul ca multe tranzactii informale au loc in afara birourilor.
Imaginile aeriene ale cladirii arata ca in jur deocamdata nu se afla nimic. Dar acest lucru s-ar putea schimba in cazul in care planurile pentru o reamenajare majora in orasul de 7 milioane de oameni, numit „Orasul de vis”, se vor realiza.
Planul ambitios, care a fost laudat public de prim-ministrul Modi, isi propune sa construiasca un oras „inteligent” pe aproape 700 de hectare in sudul Surat.
In timp ce arhitectul a recunoscut ca Surat nu poseda un „limbaj arhitectural remarcabil”, ea si-a exprimat speranta ca designul durabil va modela dezvoltarea viitoare a unui oras in care temperaturile de vara pot depasi 43 de grade Celsius.
Morphogenesis sustine ca designul sau consuma cu pana la 50% mai putina energie decat maximul permis pentru a obtine o calificare de la Consiliul Indian pentru Constructii Ecologice. Coloana vertebrala centrala a fost proiectata pentru a canaliza vanturile prin structura, spun arhitectii, in timp ce „racirea radianta” transporta apa rece pe sub podele pentru a reduce temperaturile interioare.
Desi birourile individuale vor beneficia de aer conditionat traditional, Rastogi estimeaza ca aproximativ jumatate din cladire este racita prin ventilatie naturala, in timp ce zonele comune sunt alimentate cu energie solara.
