Pestele urias care mananca piranha la micul-dejun. Poate ajunge pana la 4 m lungime si 200 kg

life

Peste Bolivia

Guillermo Otta Parum pescuieste in Amazonul bolivian de mai bine de 50 de ani. La inceput prindea pesti specifici zonei, cum ar fi diferitele tipuri de somn care populeaza raul. Dar apoi a aparut un peste urias de apa dulce, cunoscut drept paiche sau arapaima gigas, potrivit BBC.

„Am crezut ca aceasta creatura este un sarpe de apa, ca va ataca totul, ca nu se poate manca, si ca ar putea fi o specie otravitoare”, isi aminteste el.

De fapt, este unul dintre cei mai mari pesti de apa dulce din lume, care poate ajunge pana la 4 m lungime si 200 kg sau mai mult si care inainteaza cu repeziciune in bazinul Amazonului, cu aproximativ 40 km pe an.

Federico Moreno, directorul Centrului de Cercetare a Resurselor Acvatice al Universitatii Autonome Beni, spune ca dimensiunea si apetitul sau il fac o amenintare serioasa pentru pestii nativi.

„Este un peste teritorial, acapareaza un corp de apa si sperie speciile native. [Aceasta] este una dintre problemele grave. Celelalte specii fug de pradator si intra in alte corpuri de apa mult mai indepartate si mai greu de accesat”, spune Moreno.

Nimeni nu stie cand a aparut paiche pentru prima data in Bolivia. Se crede ca ar fi venit de la o ferma de paiche din Peru. De acolo, s-au raspandit in raurile Boliviei.

Fernando Carvajal este biolog si expert in paiche. „In primii ani de viata, paiche-ul creste cu 10 kg pe an. Asta inseamna ca mananca mult peste”, a spus Carvajal.

Spre deosebire de alti pesti rapitori precum piranha, are doar dinti mici si nu deosebit de ascutiti. Insa lipsa dintilor impresionanti nu il impiedica sa manance piranha si o multime de alti pesti, impreuna cu plante, moluste si pasari, pe care le inghite ca un aspirator urias. De asemenea, ingrozeste orice peste care incearca sa-i manance puii.

Fernando Carvajal spune ca nu exista date despre impactul pe care aceasta specie il are asupra mediului inconjurator, insa pescarii raporteaza ca numarul unor specii indigene este in scadere.

„In urmatoarele decenii, paiche se va raspandi in toate zonele potentiale in care aceasta specie poate trai. Stim ca in intreaga lume, cele mai multe specii invazive sunt daunatoare naturii. Speciile invazive sunt al doilea motiv pentru pierderea biodiversitatii, dupa distrugerea habitatului”, avertizeaza el.

Cu toate acestea, pentru pescarii locali, sosirea acestui peste a fost o binefacere. Dupa ce i-a fost initial frica de el, nu a durat mult pana cand pescarii si-au dat seama de potential. „Cand aduceam primul peste, le dadeam clientilor sa guste”, spune Guillermo Otta Parum. Unii pescari chiar spuneau ca este un tip de somn pentru ca oamenii sa nu fie suspiciosi.

Acum paiche se mananca in toata Bolivia.

Edson Suzano conduce o fabrica de procesare a carnii de paiche in Riberalta, un oras din nord-estul Boliviei, aproape de granita cu Brazilia. „Il vindem peste tot – in supermarketuri, in piete. Exista diferite reduceri, deci este accesibil. Cumparam si procesam in jur de 30.000 kg pe luna”, spune el.

Provocarea pentru pescari este sa incerce sa gaseasca pestele in imensa intindere a Amazonului.

Paiche are un organ asemanator plamanilor si trebuie sa iasa in mod regulat sa respire, asa ca ii plac apele mai calme. Prefera sa traiasca in lacuri si lagune, dar migreaza atunci cand simte ca este in pericol.

Acum pescarii calatoresc in zone din ce in ce mai indepartate pentru a prinde paiche si trebuie sa schimbe barcile pe canoe si sa porneasca in calatorii de pana la doua saptamani. Acest lucru ii pune in conflict cu comunitatile indigene, care au in proprietate multe dintre lagunele indepartate unde se gaseste acum paiche si au inceput sa pescuiasca si sa vanda acest peste.

Pescarii trebuie sa obtina licente speciale pentru a lucra in aceste zone, insa chiar si atunci pot fi refuzati de comunitatile locale, care sustin ca incearca doar sa protejeze resursele pe care guvernul bolivian a recunoscut ca au dreptul sa le controleze.

Oamenii de stiinta spera ca pescuitul, oricine il face, va mentine un echilibru intre diferitele specii.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre: , , ,

Comentarii: