Plan european de gestionare a migrantilor, „remanierea unor idei care nu functioneaza”

Ministrii europeni de interne au aprobat, vineri, planul UE de a coordona mai bine sosirile de migranti, dupa ce nava de salvare Ocean Viking, cu 234 de migranti la bord a fost respinsa de Italia si trimisa in Franta, potrivit France24.

Franta a acuzat Italia ca nu a respectat dreptul marii, declansand o reuniune de criza la Bruxelles pentru a preveni o noua disputa in cadrul UE cu privire la aceasta problema politica.

Toate partile au descris intalnirea ca fiind productiva, desi ministrul ceh de interne Vit Rakusan, a carui tara detine presedintia UE, a declarat ulterior ca toti participantii au fost de acord ca „se pot si trebuie facut mai multe” pentru a gasi o solutie durabila. Ministrii se vor reuni din nou pe 8 decembrie pentru a continua „discutia dificila”, a spus el.

Vicepresedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, comisarul insarcinat cu „promovarea modului nostru de viata european”, a declarat ca Europa nu se mai poate multumi doar cu o alta solutie pe loc, in functie de eveniment.

Numarul solicitantilor de azil este inca mult mai mic decat nivelurile din 2015 si 2016, dar disputa a subminat deja un pact temporar pentru a redistribui mai uniform sosirile in UE.

Bruxelles-ul se lupta de ani de zile sa aprobe si sa puna in aplicare o noua politica de impartire a responsabilitatilor privind migrantii si solicitantii de azil, dar conflictul dintre Franta si Italia a adus problema in prim-plan.

La inceputul acestei luni, noul guvern al Italiei, condus de liderul de extrema dreapta Georgia Meloni, a refuzat sa permita navei Ocean Viking, aflata sub pavilion norvegian, sa acosteze.

Ocean Viking si-a continuat in cele din urma drumul spre Franta, unde autoritatile au reactionat cu furie la pozitia Romei, suspendand un acord anterior de primire a 3.500 de solicitanti de azil blocati in Italia.

Conflictul a subminat solutia interimara a UE si a dus la convocarea Parisului pentru aceasta reuniune extraordinara de vineri a ministrilor de interne din cele 27 de state membre.

„In cazul Ocean Viking a fost nevoie de un pic de improvizatie”, a recunoscut Schinas, aparandu-si noul plan pentru o mai buna coordonare a salvarilor si sosirilor de migranti si refugiati.

„Avem douazeci de actiuni specifice, avem un acord politic important, toata lumea se angajeaza sa lucreze pentru ca astfel de situatii sa nu se repete”.

Ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin, a spus ca Franta nu are niciun motiv sa accepte migranti relocati din Italia daca Roma „nu accepta navele, nu respecta legea marii”.

Omologul sau italian, Matteo Piantedosi, a minimizat incidentul Ocean Viking, spunand ca intalnirea „nu s-a ocupat de cazuri individuale sau de management operational”.

Piantedosi a mai spus ca intre el si ministrul francez a existat o „convergenta de pozitii” care le permite sa reia discutiile la intalnirea din 8 decembrie.

Omologul belgian, Nicole De Moor, a cerut „solidaritate”, spunand ca Belgia primeste mai multi migranti decat ar trebui, iar unitatile de primire sunt suprapopulate.

Planul anterior a fost elaborat dupa ce tarile mediteraneene, cum ar fi Italia si Grecia, s-au plans ca isi asuma prea multi migranti.

Mai multi membri ai UE au fost de acord sa primeasca 8.000 de solicitanti de azil – Franta si Germania acceptand fiecare cate 3.500, dar pana acum au avut loc doar 117 relocari.

Luni, Comisia Europeana a dezvaluit un nou plan de actiune pentru a reglementa mai bine sosirile pe ruta centrala a Marii Mediterane.

Planul nu a fost bine primit de ONG-uri. Stephanie Pope, expert in migratie la Oxfam, a numit planul Bruxelles-ului „o alta remaniere a vechilor idei care nu functioneaza”. Iar un diplomat european a spus ca acel plan „nu contine nimic nou, asa ca nu va rezolva problema migratiei”.

Ministrii l-au acceptat totusi si Schinas a spus ca ar trebui sa previna alte crize, deoarece Europa incearca din nou sa negocieze un plan global de migratie sustinut de legislatia UE.

Planul ar permite Bruxelles-ului sa colaboreze mai strans cu Tunisia, Libia si Egiptul pentru a incerca, in primul rand, sa opreasca migrantii fara acte care se imbarca pe navele de contrabanda.

In timp ce Franta si Italia se cearta cu privire la cazuri de salvari pe mare, alte capitale ale UE sunt mai preocupate de rutele terestre prin Balcani.

Se estimeaza ca aproape 130.000 de migranti fara acte au venit in masa de la inceputul anului, o crestere cu 160%, potrivit Agentiei Frontex.

Ministrul grec de interne, Notis Mitarachi, s-a plans, intre timp, ca Turcia nu respecta un acord de migratie din 2016 care include reprimirea migrantilor care nu au dreptul la azil.