Plan nedeclarat de lichidare a Transnistriei, deja in aplicare

Republica Moldova este stat candidat pentru aderare la UE. Moldova va deveni membra a UE pana la sfarsitul acestui deceniu, sustine Maia Sandu. Insa, fara a solutiona problema transnistreana, Moldova nu poate adera la UE, scrie jurnalistul din Republica Moldova Vitalie Calugareanu pentru Deutsche Welle.

Kievul recunoaste ca are o datorie morala fata de Republica Moldova, pentru ca a tolerat si chiar a profitat, decenii la rand, de „gaura neagra” numita Transnistria.

Acum, presa pro-guvernamentala de la Kiev dedica spatii generoase pentru a analize acest subiect, sugerand ca o eventuala infrangere a Rusiei in razboiul declansat contra Ucrainei ar trebui sa insemne inclusiv lichidarea Transnistriei pro-ruse, scrie jurnalistul moldovean.

30 de ani de contrabanda

Regimurile ucrainene de dupa 1992 au creat in jurul Transnistriei, impreuna cu elitele economice rusesti, un lant de contrabanda, care a intarit economic Transnistria si a pus Chisinaul in imposibilitate de a controla economic regiunea separatista dupa razboiul moldo-rus de la Nistru din 1992. Treptat, au intrat in schemele producatoare de bani murdari si cinovnicii corupti de la Chisinau. Economia transnistreana era dependenta de traficul ilegal de bunuri din si spre Odessa sau alte porturi la Marea Neagra. Schemele au functionat trei decenii. Baza lor a fost pusa inca in anii ’90, atunci cand primul „presedinte” al autoproclamatei republici separatiste transnistrene, Igor Smirnov, era primit cu mare fast de presedintele de atunci al Ucrainei. Presa de la Chisinau din acea perioada scria, de exemplu, ca ginerele presedintelui de atunci al Ucrainei ar fi fost proprietarul uneia dintre cele mai mari companii de otel din Transnistria. Si alti politicieni de la Kiev au fost ispititi, de-a lungul anilor, de posibilitatea de a face „business” cu separatistii de la Tiraspol pe la spatele Chisinaului, mai spune Vitalie Calugareanu.

Razboiul declansat de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie 2022 a determinat autoritatile ucrainene sa inchida cu tancuri segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Nu mai trece absolut nimic prin acest segment de hotar. Odata cu asta s-a oprit si contrabanda, iar exponentii regimului separatist de la Tiraspol au inceput isteria „blocadei economice”, cerand Rusiei sa salveze Transnistria. Miza capilor regimului separatist de la Tiraspol era ocuparea rapida a Ucrainei de catre rusi si jonctiunea cu Transnistria. Doar ca acest plan a esuat datorita rezistentei armatei ucrainene. Exponentii regimului separatist de la Tiraspol si-au temperat retorica in raport cu Kievul – nu insa si in raport cu Chisinaul.

Dar din cauza celor aproximativ 2000 de militari rusi, care stationeaza ilegal in Transnistria, precum si a asa-numitei „armate transnistrene” (subordonata regimului separatist pro-rus), Ucraina este nevoita sa tina la frontiera cu Moldova forte militare de care are mare nevoie, bunaoara, la Bahmut si Avdiivka. Abia acum Kievul a inteles cat de mult a gresit ca s-a facut, zeci de ani, ca nu observa o problema de la frontiera sa – separatismul transnistrean -, nu a facut nimic ca sa impiedice aparitia acesteia, iar istoria din ultimele decenii ne arata chiar ca s-au facut eforturi pentru a pastra aceasta situatie pentru ca unii corupti de la Kiev sa aiba mai multi bani de buzunar, mai scrie jurnalistul moldovean.

Moldova este solidara cu Ucraina in acest razboi, multumeste militarilor ucraineni pentru ca rezista si stau scut in fata invadatorilor. Moldova ajuta refugiatii ucraineni si crede sincer ca, prin asta, s-a plasat de partea buna a istoriei. Dar Moldova nu uita ca, in 1992, a fost lasata singura in fata armatei Rusiei (care nu are hotar direct cu Moldova), care i-a rupt din teritoriu prin razboi – exact ca acum in Ucraina. Iar istoria nu se schimba in functie de situatia la zi. Asa ca atunci cand unii decidenti de la Kiev uita istoria recenta, la Chisinau neaparat vor aparea oameni care le vor improspata memoria, precizeaza Vitalie Calugareanu.

De exemplu, asa s-a intamplat in martie 2022, cand ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, reprosa Moldovei ca incearca sa se agate de trenul ucrainean ca sa adere la UE. Atunci, ambasadorul Republicii Moldova in Romania, Victor Chirila, i-a amintit lui Kuleba ca Moldova si-a platit cu sange, in 1992, dreptul de a cere aderarea la UE. „Am ramas singuri atunci sa ne aparam independenta impotriva trupelor rusesti si cazacilor: Ne-am construit propriul tren de mare viteza. Tara noastra a fost primul stat din Parteneriatul Estic care a semnat acordul de liberalizare a vizelor, Acordul de Asociere si Acordul de liber schimb aprofundat si cuprinzator cu Uniunea Europeana. Si toate acestea le-am reusit datorita muncii si perseverentei noastre, calare pe propriul nostru tren de mare viteza.” Dar, a precizat ambasadorul Chirila, „noi oricum vom continua sa fim cot la cot cu poporul ucrainean nu pentru ca noi, moldovenii, avem nevoie de o cursa gratuita spre UE, ci pentru ca, la fel ca noi acum 30 de ani, lupta pentru libertatea, demnitatea, democratia si independenta lor! Ramanem cot la cot cu prietenii nostri ucraineni pentru ca stim cum este sa lupti singur pentru libertatea ta impotriva unei masini de razboi puternice. Si va rog sa nu puneti la indoiala pozitia noastra morala. E lipsa de respect”, a reactionat public, in martie 2022, ambasadorul Moldovei la Bucuresti, Victor Chirila.

24 februarie 2022 a schimbat totul

„Transnistria a devenit o gaura neagra de contrabanda fara nici un viitor economic. Dar, in ciuda acestui fapt, soarta ei a fost, ani la rand, in mainile autoritatilor din Moldova si Ucraina. Aceasta zona gri a adus beneficii financiare unor reprezentanti din ambele state, care au inchis ochii la multe ilegalitati”, recunoaste jurnalistul ucrainean Serghei Sidorenko intr-o analiza publicata recent.
Dar, precizeaza jurnalistul ucrainean, ziua de 24 februarie 2022 a schimbat totul. Ucrainenii si-au dat seama ca Transnistria reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale. Intrebarea este cum poate fi solutionata aceasta problema acum?

Chisinaul vede solutionarea conflictului transnistrean exclusiv pe cale pasnica, fara ca acest proces sa afecteze parcursul european al tarii. Maia Sandu a spus ca Moldova trebuie sa devina membra a UE pana la sfarsitul acestui deceniu. Totusi, evolutia razboiului ruso-ucrainean este incerta, iar toate hartile lui Putin vizeaza si Republica Moldova. Prin urmare, in 2023, Chisinaul a stabilit un buget record pentru aparare, investitii majore urmand a fi efectuate in securizarea spatiului aerian. In paralel, pe linie parlamentara sunt introduse sanctiuni penale pentru separatism ca parghii de constrangere, la un moment dat, a exponentilor regimului ilegal de la Tiraspol, scrie Vitalie Calugareanu.

„Agresiunea sangeroasa a Federatiei Ruse impotriva Ucrainei nu a facut decat sa intareasca dorinta moldovenilor de a evita razboiul cu orice pret. Si acesta este cel mai simplu raspuns la ideea populara in Ucraina, potrivit careia Fortele Armate ale Ucrainei ar trebui sa ajute Moldova sa scape de separatismul si de rusii din Transnistria. Nu exista circumstante in care Chisinaul si-ar da acordul cu privire la actiunile Fortelor Armate ale Ucrainei pe teritoriul sau”, scrie jurnalistul ucrainean Serghei Sidorenko in analiza sa, precizand ca Kievul, in sfarsit, a inteles asta.

Prin urmare, sustine jurnalistul ucrainean, exista o singura varianta in care aceasta logica va inceta sa mai functioneze: daca rusii lanseaza un atac militar asupra Ucrainei din regiunea transnistreana a Republicii Moldova. In acest caz, Ucraina ar avea dreptul legitim la un raspuns militar fara acordul Chisinaului, pe care Fortele Armate ale Ucrainei il vor folosi fara indoiala. Dar aceasta optiune este putin probabila, deoarece exponentii regimului separatist de la Tiraspol constientizeaza acest pericol. „Deci, varianta militara este practic exclusa”, scrie jurnalistul ucrainean.

Ucrainenii au vrut sa preia munitia sovietica dar moldovenii au spus nu

Asa-numita Transnistria are mai putin de 30 de kilometri latime si o suprafata totala de 4.118 kilometri patrati. In Transnistria, in satul Cobasna, la cateva sute de metri de hotarul ucrainean se afla un depozit urias de armament sovietic – cel mai mare din Europa.

Conform celor mai recente rapoarte disponibile, acolo ar fi stocate 20.887 tone de munitii si foarte mult echipament militar rusesc. Conform unui studiu al Academiei de Stiinte a Moldovei, o deflagratie la acest depozit ar echivala cu explozia unei bombe atomice cu capacitatea de 10 kilotone. S-ar forma un crater cu o raza de 1,5 kilometri si cu o adancime de 75 de metri.

In ultimele luni, la Chisinau si Tiraspol, la nivel de experti, s-a discutat despre faptul ca presedinta Maia Sandu ar fi primit o oferta din partea Ucrainei ce viza depozitul de la Cobasna si soarta separatismului transnistrean. Sefa statului ar fi respins insa propunerea Kievului. Despre un astfel de scenariu a vorbit recent, intr-un interviu pentru Zonadesecuritate.md si activistul Ghenadie Ciorba, in trecut membru al regimului separatist de la Tiraspol (in perioada cand enclava separatista era controlata de Evgheni Sevciuk).

In opinia sa, razboiul din Ucraina a generat „o situatie ideala” pentru solutionarea conflictului transnistrean, fiind nevoie doar de vointa politica a Chisinaului. „Maia Sandu poate intra in istorie ca persoana care a rezolvat un conflict vechi de 30 de ani. Acum exista toate conditiile obiective si subiective”, a spus Ciorba. Potrivit lui, daca Maia Sandu ar fi luat decizia politica atunci cand a primit oferta vecinilor de la est (cand fortele ucrainene duceau lipsa de armament pentru sistemele de artilerie ramase de la sovietici), astazi militarii ucraineni ar fi luptat deja pentru recucerirea Crimeei.

Chisinaul se opune inclusiv unui scenariu de suprimare economica a regimului separatist de la Tiraspol. „Suntem in aceeasi barca. Sa nu o dezechilibram”, sustine vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

In lipsa unui plan de asimilare politica, electorala si economica (cu datorii de miliarde de dolari fata de Gazprom si companii „privatizate” ilegal de rusi) a Transnistriei, Chisinaul ajuta regimul separatist sa supravietuiasca oricat de absurd si suspect ar arata aceasta realitate. Mai mult, la inceputul lunii decembrie 2022, Chisinaul a cedat Transnistriei intregul volum de gaze mai ieftine de la Gazprom” si cumpara de la Centrala de la Cuciurgan (gestionata de separatisti) energie electrica produsa din acest gaz. Altfel spus, Chisinaul finanteaza direct separatismul. In plus, a prelungit pana pe 31 ianuarie 2023 autorizatia de mediu pentru Uzina Metalurgica de la Ribnita, care genereaza 40%-66% din veniturile fiscale ale enclavei separatist, incheie Vitalie Calugareanu.