Plesu, despre „patriotii de profesie”: „Fura, mint, se poarta birjareste, fac de ris tarisoara, dar, luati din scurt, se dau mari patrioti”

Pe fondul cresterii in sondaje a AUR, Andrei Plesu a tinut sa readuca in atentie un text din 2017 legat de „patriotii de profesie”.

„Reiau, pentru a doua oara, un articol din 2017, nu de dragul meu, ci de dragul celor citati si din teama ca tema dezbatuta e o afectiune cronica, nevindecabila. Intentia mea nu e sa subrezesc sentimentul patriotic. Locul nasterii e un dat providential, care trebuie onorat cum se cuvine. Dar nu e nici un merit, nici o garantie de eficienta. A folosi retorica „patriotica“ in scop electoral sau a crede ca neamul tau e ales de Domnul in dispretul altora e „slava desarta“, vanitate, pacat capital”, a scris Plesu in Dilema Veche.

Iata si textul:

Dintotdeauna au existat, in mijlocul nostru, tot soiul de lichele care practica zgomotos eschiva retoricii patriotice. Fura, mint, se poarta birjareste, fac de ris tarisoara, dar, luati din scurt, se dau mari patrioti si, la o adica, iti califica spiritul critic drept tradare nationala. Cu ceva ani in urma am publicat, sub titlul „Mica antologie a patriotismului amarit“, citeva citate din cei mai mari scriitori romani, exasperati de abuzul ipocrit al patriotilor de profesie si de unele vicii structurale al natiei. Ofer, mai jos, si exasperarile altora. Se pot gasi pe multe site-uri, dar nimeni nu pare sa le frecventeze… Iata:

Voltaire: „Este lamentabil ca, pentru a deveni un bun patriot, cineva trebuie sa ajunga sa dusmaneasca restul omenirii.“

David Hume: „Inaltimile popularitatii si ale patriotismului sint drumuri batute catre putere si tiranie.“

Umberto Eco: „Cineva (Samuel Johnson, n.m., A.P.) a spus ca patriotismul e ultimul refugiu al canaliilor: cine nu are principii morale se infasoara de obicei intr-un steag; bastarzii fac intotdeauna apel la puritatea stirpei lor.“

Mark Twain: „Patriot: persoana care racneste cel mai tare, fara sa stie ce anume racneste.“

Albert Schweitzer: „Ce este nationalismul? Este patriotism care si-a pierdut nobletea.“

Thomas Jefferson (al treilea presedinte al Statelor Unite, autor al Declaratiei de Independenta din 1775): „Deosebirea de opinie este cea mai inalta forma de patriotism.“

G.K. Chesterton: „«Buna sau rea, e tara mea» este un lucru pe care nici un patriot n-ar trebui sa se gindeasca sa-l spuna, decit intr-un caz disperat. Este ca si cum ar zice «beata sau treaza», e maica-mea!“

Charles E. Jefferson (cleric american, 1860-1937): „Patriotismul este asemenea religiei: este cel mai bun atunci cind este cel mai putin ostentativ.“

Edward Abbey (scriitor si eseist american): „Un patriot trebuie sa fie intotdeauna gata sa-si apere tara impotriva guvernului sau.“

Josip Margeta (scriitor croat): „Bucura-te, patrie draga, pentru ca esti tilharita de patrioti, nu de niste pierde-vara.“

Dar sa trecem si la ai nostri, ca nu sint deloc de lepadat:

Ion Heliade Radulescu: „Patriotul cel bun nu este fanatic, el este iubitor de oameni si stie ca natura nu cunoaste neamt, englez, francez, grec sau roman, ci numai om.“

Traian Demetrescu: „Ma plimbam intr-o zi pe cimp, la tara… Deodata insa, coltul acesta fericit de natura e spintecat de ragetul strident al unui magar, care pastea in apropiere de cring. Fu parca un tipat de trimbita intr-un concert de vioare. Si nu stiu cum, magarul acesta imi facu impresia unui… poet patriot.“

Si, pour la bonne bouche, Mihai Eminescu: „Cind vedem dar pe «patrioti» cumulind cite 5-6 insarcinari publice asupra lor, putem fi de mai inainte siguri ca nu-si indeplinesc nici una cum se cade.“

Si: „Toate numirile in functiuni nu se fac dupa merit, ci dupa cum ordona deputatii, care, la rindul lor, atirna de comitetele de politicieni de profesie, formate in fiece centru de judet. Aceste comitete isi impart toate in familie. Ele creeaza, din banii judetelor, burse pentru copiii «patriotilor», trimisi in strainatate sa numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judetene pe unde «patriotii» au cite un petec de mosie, incit toata munca publica, fie sub forma de contributie, fie sub cea de prestatiune, se scurge, direct ori indirect, in buzunarul unui «patriot».“ (Timpul, 21 aprilie 1881). Va suna cunoscut?

Inventarul acestor melancolii se poate extinde indefinit… Una peste alta, ceea ce rezulta este ca, incaput pe mina infractorilor, smecherilor si prostilor, patriotismul e modalitatea cea mai la indemina de a face rau tarii.