Povestea celei mai vechi plante de pe Terra – noua descoperire din Muntii Bistritei. Mihai Puscas, biolog: „Noi am putea sa disparem ca specie, dar ea ar putea ramane. De la ea putem afla cum” – Presshub
Era o zi de august cand cercetatorii biologi au ajuns pe stancile din Muntii Bistritei. Cautau o planta rara, extrem de rara, pe care, in 1961, studentul Nicolae Tomescu o descoperea si, fara sa stie ce este, o aducea la Herbarul de la Gradina Botanica a Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Nu, nu va imaginati ca botanistii smulg ultimul fir de planta si merg sa-l striveasca pe-o hartie. Ei iau doar un lastar, o floare sau o frunza. Custodele de atunci al Herbarului ramane uimit, isi da seama ca este o descoperire, ceva ce nu mai fusese intalnit. Ii da numele Pietrosia levitomentosa si-n anii urmatori publica un articol stiintific in limba germana despre ea. Era certificatul ei de „nastere”.
Nastere e un fel de a spune, e momentul cand aflam noi ca exista, pentru ca altfel, planta aceasta, inrudita cu papadia, statea agatata de stanci, in Carpatii Orientali, de peste 60 de mii de ani. Mai exact: sunt 11 indivizi in colonie, ca si cum ar fi 11 oameni cei mai batrani de pe planeta, iar cel mai vechi are peste 60 de mii de ani. Varsta este estimata prin analize genetice efectuate de cercetatorii de la Universitatea din Praga alaturi de colegul lor de la UBB. Cercetarile lor au aratat ca planta aceasta, al carei nume s-a mai schimbat in timp, acum i se spune Andryala levitomentosa, este probabil cel mai vechi organism viu, dovedit pana in prezent, de pe Terra.
I s-a spus Andryala pentru ca are o afinitate cu plante din jurul Marii Mediteraneene, dar a noastra creste pe munte, in climat temperat. E unica. Radacinile ei sunt acolo de 60 poate chiar 80 de mii de ani. Studiul a fost realizat de o echipa internationala de cercetatori, care a utilizat tehnici avansate de analiza genetica pentru a studia aceste populatii de plante si a determina varsta acestor clone. Recent a aparut articolul despre aceasta descoperire intr-o revista stiintifica, iar ecourile au trecut dincolo de cercurile stiintifice.
Cladirea Muzeului si Herbarului de la Gradina Botanica din Clu
Mihai Puscas este profesor biolog si director al Gradinii Botanice a UBB Cluj. A condus echipa pe urmele acestei descoperiri, pornita dintr-o initiativa de cercetare a lui si a colegului Patrik Mraz de la Universitatea din Praga, expert in acest grup de plante. Li s-au alaturat J. Chrtek si V Mrazova, de la Universitatea din Praga. Ei au dorit sa afle, folosind tehnicile de analiza genetica actuala, mai multe despre aceasta planta rara aflata in Herbarul de la Cluj. Nu s-au asteptat sa fie o descoperire atat de impresionanta.
„Era foarte important sa o studiem din punct de vedere genetic, mai ales ca acum este posibil. Voiam sa vedem care este structura genetica la o planta atat de rara. Ea traieste doar aici, in Muntii Bistritei si doar pe cinci stanci. Este o planta super rara. Ne interesa rezilienta si, implicit, vechimea. Surpriza a fost sa descoperim ca are 11 indivizi/clone si ca este cea mai veche descoperita pana acum. A surclasat-o pe cea din Tasmania, a carei varsta a fost estimata la cca. 44.000 de ani si detinea suprematia”, ne spune profesorul Puscas intr-o zi de toamna, privind plansele din Herbar in care planta noastra arata cat de puternica poate fi viata. „A trecut de ultima glaciatiune, va dati seama? Daca in viitor s-ar intampla ceva catastrofal, poate noi ca specie am disparea, dar ea ar putea supravietui.”
Citeste mai mult pe presshub.ro.
