Pozitie taioasa a presedintelui Iohannis fata de modificarile legislative anuntate de Tudorel Toader: „Atac asupra statului de drept”

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, reactioneaza ferm in urma modificarilor legislative privind justitia care au fost anuntate, miercuri,  de Tudorel Toader.

„In legatura cu propunerile de modificare a legilor 303/2004, 304/2004, 317/2004, anuntate astazi de catre ministrul Justitiei, Departamentul Comunicare Publica este abilitat sa transmita pozitia Presedintelui Romaniei, domnul Klaus Iohannis:

Propunerile prezentate astazi de ministrul Justitiei se constituie intr-un atac asupra statului de drept, independentei si bunei functionari a Justitiei, precum si impotriva luptei anticoruptie.

Romania se afla intr-un moment care ii este favorabil in planul relatiilor internationale, cu precadere in comunitatea europeana. Ar fi in defavoarea tarii noastre ca, dupa toate eforturile depuse pana acum, sa ne intoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justitiei. Acest lucru ar fi in totala contradictie cu angajamentele pe care si le-a luat Romania prin aderarea la Uniunea Europeana si nu ar face decat sa mentina pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare si Verificare.

O parte din masurile anuntate incearca inducerea unei false probleme si acreditarea ideii ca Presedintele Romaniei ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire in functii de conducere din cadrul sistemului judiciar. In realitate, rapoartele MCV, recomandarile atat ale Comisiei de la Venetia, cat si ale Consiliului consultativ al judecatorilor europeni il indica pe ministrul Justitiei drept elementul prin care se realizeaza influenta politicului in aceste proceduri.

In ultimul deceniu, preocuparea decidentilor politici a fost aceea de a asigura independenta justitiei prin reducerea pana la eliminare a rolului ministrului Justitiei in cadrul procedurilor de numire in functii de conducere din cadrul sistemului judiciar, in paralel cu sporirea treptata a rolului CSM. Propunerile de astazi urmaresc intarirea rolului ministrului Justitiei si diminuarea rolului CSM in privinta gestionarii carierei magistratilor, de fapt, slabirea justitiei.

Presedintele Romaniei este implicat si in desemnarea procurorilor sefi in virtutea faptului ca vegheaza la respectarea Constitutiei si exercita functia de mediere, avand rolul unui arbitru intre puterile statului. In schimb, ministrul Justitiei este numit politic, prin votul unei majoritati parlamentare, cu scopul punerii in aplicare a unui program de guvernare asumat politic.

Articolul 132 din Constitutie prevede ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea, si nu in subordinea ministrului Justitiei. Autoritatea insa nu se confunda cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui sa induca diferente artificiale intre statutul judecatorilor si cel al procurorilor.

Preluarea instrumentelor de control asupra activitatii magistratilor de catre factorul politic, amenintarea judecatorilor cu raspunderea patrimoniala in caz de erori judiciare si subordonarea procurorilor fata de ministrul Justitiei, precum si ingerinta procurorilor ierarhic superiori in dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistratilor si reducerea independentei lor. La acestea se adauga si propunerea de infiintare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmarirea penala a magistratilor cu consecinte asupra competentelor celorlalte parchete specializate, in particular a DNA. In absenta unor garantii legislative si institutionale cu privire la independenta acestei noi structuri, riscul afectarii luptei impotriva coruptiei este evident.

Propunerile ministrului Justitiei necesita respectarea exigentelor transparentei decizionale si supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodata, avand in vedere ca aceste modificari afecteaza organizarea judiciara si cariera magistratilor, punctul de vedere al magistratilor este obligatoriu.

Daca acest amalgam de masuri va fi asumat de Guvern si aprobat de Parlament, eforturile Romaniei de mai bine de 10 ani vor fi anulate si justitia se va intoarce in timp, intr-o epoca in care era subordonata politicului”, se arata intr-un comunicat al Presedintiei.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a anuntat, miercuri, in cadrul prezentarii pachetului de legi de „reformare” a justitiei, ca Inspectia Judiciara va trece in subordinea Ministerului Justitiei.

„Inspectia judiciara trece la Ministerul Justitiei. In multe tari, Inspectia judiciara este la MJ, respectand independenta pe care o are. Sa nu fie dependenta de CSM”, a declarat Toader. Ministrul Justitiei este numit politic.

Alte modificari majore anuntate de Toader care vor afecta grav lupta anticoruptie:

• Magistratii vor fi urmariti penal de o directie noua din Parchetul General, separata de DNA si DIICOT. „Apare inca o Directie speciala in Ministerul Public, cu competenta exclusiva de efectuare a urmaririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de magistrati”, a declarat Tudorel Toader.
• Presedintele Romaniei este exclus din procedura de numire a procurorilor sefi de la DNA, DIICOT si paricurorului General. Viitorii procurori-sefi vor fi numiti de Sectia de Procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei. El a motivat modificarea radicala printr-o cerere a Comisiei Europene, prin MCV. Tudorel Toader a mai spus ca presedintele Inaltei Curti va ramane numit de presedintele Romaniei, la propunerea Sectiei de Judecatori a CSM (in locul plenului CSM, ca in prezent).

„Sunt propuneri de fond si nu de forma, pe care le consideram firesti, necesare si normale, de natura sa asigure buna functionare intre cele trei puteri ale statului, de natura a credibiliza actul de justitie”, a declarat Toader la finalul prezentarii.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.