Premiul Nobel pentru Pace a fost castigat de organizatia japoneza Nihon Hidankyo, pentru „eforturile sale de a avea o lume fara arme nucleare”

Organizatia japoneza Nihon Hidankyo, a supravietuitorilor bombelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki, a castigat vineri Premiul Nobel pentru Pace, un avertisment adresat tarilor care au arme nucleare sa nu le foloseasca, transmite Reuters.

Multi supravietuitori ai singurelor doua bombe nucleare care au fost folosite vreodata in conflict, care sunt cunoscuti in japoneza drept „hibakusha”, si-au dedicat viata luptei pentru o lume fara arme nucleare.

Comitetul Norvegian pentru Nobel a declarat sa ca grupul primeste Premiul pentru Pace pentru „eforturile sale de a realiza o lume fara arme nucleare si pentru ca a demonstrat, prin declaratiile martorilor, ca armele nucleare nu trebuie sa mai fie folosite niciodata”.

„Hibakusha ne ajuta sa descriem ceea ce este de nedescris, sa gandim de neconceput si sa intelegem cumva durerea si suferinta de neinteles cauzate de armele nucleare”, a spus comitetul.

„Nu-mi vine sa cred ca este real”, a spus copresedintele Nihon Hidankyo, Toshiyuki Mimaki (foto), la o conferinta de presa la Hiroshima, locul bombardamentului atomic din 6 august 1945 in fazele finale ale celui de-Al Doilea Razboi Mondial, in timp ce abia isi stapanea lacrimile.

Mimaki, el insusi un supravietuitor, a spus ca premiul ar oferi un impuls major eforturilor sale de a demonstra ca abolirea armelor nucleare este necesara si posibila si a dat vina pe guverne pentru ca sustin razboaiele chiar daca cetatenii lor tanjesc dupa pace.

„(Castigarea premiului) va rerpezenta o forta pentru a transmite lumii ca abolirea armelor nucleare si pacea vesnica pot fi realizate. Armele nucleare ar trebui sa fie absolut eliminate”, a spus el.

In Japonia, hibakusha, dintre care multi aveau rani vizibile de la arsurile cauzate de radiatii sau au dezvoltat boli legate de radiatii, cum ar fi leucemia, au fost adesea segregati fortat de societate si s-au confruntat cu discriminare atunci cand isi cautau un loc de munca sau se casatoreau in anii de dupa razboi.

In luna martie a acestui an, au fost inregistrati in Japonia 106.825 de supravietuitori ai bombei atomice, arata datele Ministerului Sanatatii din tara, cu o varsta medie de 85,6 ani.

Fara a numi tarile, Joergen Watne Frydnes, presedintele Comitetului Nobel norvegian, a avertizat ca natiunile nucleare nu ar trebui sa ia in considerare utilizarea armelor atomice.

„Intr-o lume plina de conflicte, in care armele nucleare fac cu siguranta parte din ea, am vrut sa subliniem importanta consolidarii tabuului nuclear, a normei internationale, impotriva utilizarii armelor nucleare. Consideram ca este foarte alarmant faptul ca tabuul nuclear… este redus prin amenintari, dar si modul in care situatia din lume in care puterile nucleare isi modernizeaza si isi modernizeaza arsenalele”, a declarat Frydnes.

Frydnes a spus ca lumea ar trebui sa asculte „povestile dureroase si dramatice ale hibakusha”. „Aceste arme nu ar trebui sa mai fie folosite nicaieri in lume… Razboiul nuclear ar putea insemna sfarsitul umanitatii, (sfarsitul) civilizatiei noastre”, a spus el intr-un interviu.

Presedintele rus Vladimir Putin a avertizat in mod repetat Occidentul cu privire la potentialele consecinte nucleare de la invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia in 2022. El a declarat luna trecuta ca Rusia ar putea folosi arme nucleare daca ar fi lovita cu rachete conventionale si ca Moscova va considera orice atac asupra ei sustinut de o putere nucleara ca fiind un atac comun.

De asemenea, in aceasta luna, liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat ca tara sa va accelera pasii pentru a deveni o superputere militara cu arme nucleare si nu va exclude sa le foloseasca daca va fi atacata de inamici, in timp ce extinderea conflictului din Orientul Mijlociu i-a determinat pe unii experti sa speculeaza ca Iranul ar putea relua eforturile de a achizitiona o bomba nucleara.

Anul viitor se vor implini 80 de ani de la lansarea bombelor nucleare de catre Statele Unite asupra Hiroshima si Nagasaki, in august 1945, care a fortat capitularea Japoniei.

Prin acest premiu, comisia atrage atentia asupra unei „situatii foarte periculoase” in lume, potrivit lui Dan Smith, seful Institutului International de Cercetare a Pacii din Stockholm.

„Daca exista un conflict, exista riscul ca acesta sa escaladeze la arme nucleare… Ei (Nihon Hidankyo) sunt intr-adevar o voce importanta care sa ne aminteasca despre natura distructiva a armelor nucleare”, a declarat el pentru Reuters.

Smith a spus ca Comitetul a realizat „o tripla lovitura”: atragerea atentiei asupra suferintei umane a supravietuitorilor bombei nucleare; pericolul armelor nucleare; si faptul ca lumea a supravietuit fara utilizarea lor timp de aproape 80 de ani.
Comitetul s-a concentrat in mod regulat pe problema armelor nucleare, cel mai recent cu premiul pentru ICAN, Campania Internationala pentru Abolirea Armelor Nucleare, care a castigat premiul in 2017.

Premiul din acest an face, de asemenea, ecoul celor acordate lui Elie Wiesel in 1986 si Memorialului Rusiei in 2022, subliniind importanta pastrarii vii a amintirii evenimentelor oribile ca un avertisment catre viitor.

Este al doilea Premiu Nobel pentru Pace pentru un laureat japonez in istoria de 123 de ani a premiului, la 50 de ani dupa ce fostul prim-ministru Eisaku Sato l-a castigat in 1974.

Premiul Nobel pentru Pace, in valoare de 11 milioane de coroane suedeze, sau aproximativ 1 milion de dolari, urmeaza sa fie prezentat la Oslo pe 10 decembrie, aniversarea mortii industriasului suedez Alfred Nobel, care a fondat premiile in testamentul sau din 1895.