Presedintele filipinez Ferdinand Marcos Jr cedeaza in fata Chinei, refuzand sa mai ofere Statelor Unite acces la mai multe baza militare din tara

Presedintele filipinez Ferdinand Marcos Jr a declarat luni ca administratia sa nu are niciun plan de a oferi Statelor Unite acces la mai multe baze militare filipineze si a subliniat ca prezenta militarilor americani in mai multe tabere si situri pana in prezent a fost declansata de actiunile agresive ale Chinei in disputata Mare a Chinei de Sud.

Presedintele, care a preluat mandatul in 2022, a permis accesul fortelor si armelor americane in alte patru baze militare filipineze, ridicand la noua numarul de situri in care trupele americane pot sa se roteasca pe termen nelimitat in baza unui acord din 2014.

Administratia Biden a consolidat un arc de aliante de securitate in regiune pentru a contracara mai bine China, o miscare care se potriveste cu eforturile Filipinelor de a-si consolida apararea externa, in special in Marea Chinei de Sud.

Decizia lui Marcos de anul trecut a alarmat China, deoarece doua dintre noile amplasamente erau situate chiar vizavi de Taiwan si de sudul Chinei. Beijingul a acuzat Filipinele ca ofera fortelor americane terenuri de stationare, care ar putea fi folosite pentru a-i submina securitatea.

„Filipine nu intentioneaza sa creeze alte baze sau sa dea acces la alte baze”, a declarat Marcos, fara a da detalii, ca raspuns la o intrebare in timpul unui forum cu corespondentii straini din Manila.

Intrebat daca este ingrijorat de faptul ca permiterea accesului militarilor americani la bazele filipineze a provocat actiuni ale Chinei in Marea Chinei de Sud, Marcos a declarat ca prezenta trupelor americane a fost un raspuns la actiunile Chinei.

„Acestea sunt reactii la ceea ce s-a intamplat in Marea Chinei de Sud, la actiunile agresive cu care a trebuit sa ne confruntam”, a spus el, mentionand navele pazei de coasta chineze care folosesc tunuri de apa si lasere pentru a descuraja navele filipineze din zona pe care Beijingul o revendica ca fiind a sa.

El a mentionat, de asemenea, coliziunile, blocarea pescarilor filipinezi si barierele maritime pentru a bloca navele din Scarborough Shoal, care se afla in zona economica a Filipinelor. Sub conducerea lui Marcos, Filipine a adoptat o strategie de a face publice incidentele, permitand jurnalistilor sa urce la bordul navelor sale de patrulare pentru a fi martori la actiunile asertive ale Chinei.

China a acuzat Filipine ca a declansat confruntarile prin intruziunea in ceea ce ea spune ca sunt apele teritoriale chineze si prin renegarea unui presupus acord de retragere a unei vechi nave a marinei filipineze, care acum serveste drept avanpost teritorial al Manilei in zona disputata Second Thomas Shoal.

Marcos a declarat ca nu are cunostinta de o astfel de intelegere si a adaugat ca el considera ca intelegerea a fost anulata – daca a existat vreodata.

Saptamana trecuta, presedintele Joe Biden a reinnoit angajamentul „de fier” al Washingtonului de a-si apara aliatii din Pacific in cadrul unui summit cu Marcos si cu premierul japonez Fumio Kishida la Casa Alba. El a reiterat ca SUA sunt obligate sa apere Filipinele daca fortele, avioanele sau navele sale sunt supuse unui atac armat.

Intrebat cand ar putea fi invocat Tratatul de aparare reciproca din 1951 dintre SUA si Filipine pe fondul ostilitatilor teritoriale dintre China si Filipine, Marcos l-a citat pe secretarul apararii, Lloyd Austin, care a declarat ca acest lucru s-ar putea intampla „daca vreun militar filipinez este ucis in urma unui atac din partea unei puteri straine”.