Presedintele Finlandei: „China ar putea sa puna capat razboiul din Ucraina cu un singur apel telefonic”

Dependenta Rusiei de China a ajuns in punctul in care Beijingul ar putea pune capat razboiului din Ucraina, daca ar alege sa o faca, a declarat presedintele finlandez Alexander Stubb, citat de Bloomberg.

„Rusia este atat de dependenta de China in acest moment. Un telefon de la presedintele Xi Jinping ar rezolva aceasta criza”, a declarat Stubb, in varsta de 56 de ani, intr-un interviu acordat marti la Helsinki.

Comentariile lui Stubb reflecta frustrarea crescanda in randul aliatilor Ucrainei cu privire la sprijinul Chinei pentru efortul de razboi al Rusiei. Acestia acuza Beijingul ca furnizeaza Kremlinului tehnologii si componente pentru arme si ca ajuta Moscova sa evite restrictiile comerciale internationale.
„Daca ar spune: Este timpul sa incepem sa negociem pacea’, Rusia ar fi fortata sa faca acest lucru”, a declarat Stubb. „Nu ar avea alta alegere”.

Xi a incercat sa prezinte China drept un actor neutru in discutiile privind razboiul, guvernul sau criticand Rusia pentru atacurile asupra civililor si amenintarile cu utilizarea armelor nucleare. China se opune in principiu sanctiunilor internationale, afirmand ca respecta doar pedepsele sustinute de Organizatia Natiunilor Unite, si a acuzat SUA si aliatii sai ca alimenteaza razboiul prin furnizarea de arme Ucrainei.

China a reprezentat aproximativ 28% din comertul total al Rusiei anul trecut, in crestere de la 19% in 2021, potrivit statisticilor compilate de Bloomberg. In schimb, ponderea Uniunii Europene in comertul cu Rusia a scazut la 17%, de la 36% in perioada respectiva.

Xi l-a primit pe presedintele rus Vladimir Putin la Beijing pe 16 mai si a facut apel la o conferinta internationala care sa includa atat Rusia, cat si Ucraina pentru a rezolva ceea ce el a descris ca fiind „problema Ucrainei”. „China este pregatita sa continue sa joace un rol constructiv in aceasta privinta”, a declarat Xi.

Xi si Putin sunt asteptati sa poarte discutii in Kazahstan, unde iau parte la reuniunea la nivel inalt a Organizatiei de Cooperare de la Shanghai, care incepe miercuri in capitala Astana.

Noul sef de stat al Finlandei a depus juramantul la 1 martie si a ocupat anterior functiile de prim-ministru, ministru de Finante si ministru de Externe. Predecesorul sau Sauli Niinisto a ajuns la limita constitutionala a mandatului dupa 12 ani la putere.

Luand cuvantul la palatul prezidential din secolul al XIX-lea – care a fost resedinta tarului rus pe vremea cand Finlanda facea parte din imperiul sau – Stubb a declarat ca China ar putea beneficia de pe urma incheierii „razboiului agresiv si colonial” al lui Putin in Ucraina.

„Trebuie sa protejeze regulile internationale care sunt legate de integritatea teritoriala si suveranitate”, a spus el. „Acesta este lucrul corect de facut. Si asta ar arata, de asemenea, leadership din partea Chinei”.

Cel mai prietenos lider al Uniunii Europene fata de Rusia, premierul ungar Viktor Orban, a declarat marti ca i-a cerut presedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, sa se angajeze in discutii cu Rusia si sa caute o incetare rapida a focului. Presedintele finlandez nu este de acord. „Nu se pune problema sa se insiste pentru o incetare a focului in acest moment, trebuie sa existe o negociere de pace autentica”, a declarat Stubb. „Singurul lucru pe care il intelege Rusia este puterea. Si, prin urmare, cu cat putem ajuta mai mult Ucraina acum, cu atat mai repede vom reusi sa punem capat razboiului.”

Stubb a indemnat, de asemenea, Europa sa isi consolideze sprijinul acordat Ucrainei, dezvoltandu-si in acelasi timp propriile capacitati de aparare in domeniul militar traditional, precum si impotriva razboiului hibrid al Rusiei. Potrivit lui Stubb, Ucraina are nevoie atat de ajutor material – care include asistenta financiara – cat si de sprijin politic, inclusiv stabilirea unei cai de aderare atat la UE, cat si la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord.

Europa trebuie sa treaca la o „economie de razboi”, punand in comun comenzile de munitie si arme pentru a oferi industriei de aparare o perspectiva pe termen lung, a spus el. In plus fata de finantarea de stat, Stubb a cerut Bancii Europene de Investitii – unde a fost anterior vicepresedinte – sa treaca dincolo de liniile sale rosii si sa inceapa sa fie mai „optimista” in finantarea industriei militare.

Un alt lucru pe care Europa trebuie sa il faca este sa creeze un manual pentru contracararea atacurilor hibride, a spus presedintele. Acest lucru ar implica atat planuri de repunere in functiune a sistemelor dupa atacuri, cat si eficientizarea comunicatiilor pentru a prezenta un front unificat impotriva Kremlinului.

Atacurile cibernetice, bruiajul GPS, incalcarile spatiului aerian si imigratia ca arma sunt cateva dintre formele razboiului hibrid rusesc cu care s-a confruntat Finlanda in ultimele luni, alaturi de o mare parte a celorlalte tari din flancul estic al NATO.

„Ceea ce Rusia incearca sa faca cu atacurile hibride este sa ne faca sa exageram sau sa reactionam diferit”, a declarat Stubb, adaugand ca atribuirea operatiunilor hibride poate contribui, de asemenea, la incetarea acestora. „Daca le negati sau le ascundeti, atunci cred ca Rusia va continua sa le faca”.

Cu peste 1.300 de kilometri de frontiera, Finlanda pazeste jumatate din demarcatia NATO impotriva principalului sau adversar si are o istorie tensionata de coexistenta cu Rusia.