Presedintele Iranului promite ca politia morala nu va mai „deranja” femeile
Presedintele iranian Masoud Pezeshkian a promis luni ca se va asigura ca politia morala nu va mai „deranja” femeile, in cadrul unor declaratii de presa cu ocazia celei de-a doua comemorari a mortii tinerei Mahsa Amini in arest, portivit France24.
Amini, o tanara kurda iraniana in varsta de 22 de ani, a murit in custodia politiei pe 16 septembrie 2022, la cateva zile dupa ce politia morala a arestat-o la Teheran pentru o presupusa incalcare a codului vestimentar strict al femeilor din Republica Islamica.
Moartea ei a declansat proteste la nivel national, care au durat mai multe luni, cu sute de oameni ucisi, inclusiv zeci de membri ai personalului de securitate. Mii de manifestanti au fost arestati.
„Politia morala nu trebuia sa se lupte cu (femeile). Voi urmari sa nu le mai deranjeze”, a spus Pezeshkian in timpul primei sale conferinte de presa in Iran de la preluarea mandatului in iulie.
Pezeshkian l-a inlocuit pe ultraconservatorul Ebrahim Raisi, care a murit intr-un accident de elicopter in mai. In timpul campaniei electorale, el a promis ca se va opune „pe deplin” patrulelor de politie care impun purtarea obligatorie a hijabului, precum si relaxarea restrictiilor de lunga durata pe internet.
Iranul a controlat de-a lungul anilor utilizarea internetului, restrictionand platformele populare de retele sociale precum Facebook si X.
Au fost impuse restrictii mai aspre in urma protestelor din 2019 impotriva cresterii pretului combustibilului si in timpul demonstratiilor declansate de moartea lui Amini.
Luni, Pezeshkian a declarat ca guvernul sau depune eforturi pentru a reduce restrictiile online, in special pe retelele sociale.
Inc adrul conferintei de presa, Pezeshkian a atins pe scurt alte subiecte, inclusiv relatiile tensionate ale Iranului cu Statele Unite si acordul nuclear din 2015.
„Nu vrem sa luptam cu America daca ne respecta drepturile”, a spus el. „Nu noi suntem ostili (americanilor). Nu am construit baze militare in jurul tarii lor”, a adaugat Pezeshkian, referindu-se la bazele americane din Golf si din Irak.
Iranul si Statele Unite nu au mai avut relatii diplomatice din 1980, la un an dupa Revolutia Islamica care l-a rasturnat pe sahul Mohammed Reza Pahlavi, sustinut de Occident.
Un acord de referinta din 2015 intre Teheran si puterile mondiale a acordat Iranului scutire de sanctiuni in schimbul limitarii programului sau nuclear. Dar tensiunile s-au reaprins dupa ce Statele Unite s-au retras unilateral din acord in 2018 si au reimpus sanctiuni Iranului in anul urmator.
Iranul si-a suspendat de atunci respectarea plafoanelor privind activitatile nucleare. „Nu cautam arme nucleare. Am respectat cadrul acordului nuclear”, a spus Pezeshkian. El a acuzat ca Washingtonul „a incalcat acordul si ne-a fortat sa facem ceva”.
Pezeshkian a vorbit, de asemenea, despre sanctiunile europene recent impuse care vizeaza transportul aerian iranian din cauza acuzatiilor ca Teheranul ar fi livrat Rusiei rachete balistice pentru a fi folosite in razboiul din Ucraina.
Iranul a negat in mod repetat ca ar fi trimis arme in Rusia pentru a fi folosite in razboi si a promis sa raspunda la cele mai recente sanctiuni occidentale dintr-un sir lung.
Pezeshkian a spus ca Iranul „nu a dat” Rusiei nicio arma, cel putin de cand si-a asumat presedintia. „Este posibil ca Iranul si Rusia sa fi avut cooperare militara in trecut… pentru ca nu a existat nicio interdictie in acel moment. Ceea ce pot spune cu certitudine este ca de la sosirea noastra, nu le-am dat nimic”, a spus el.
El a insistat, de asemenea, asupra dreptului Iranului de a-si mentine programul de rachete, care a atras critici occidentale, ca un factor de descurajare impotriva principalului sau inamic Israel.
„Ei (Occidentul) vor sa nu avem rachete, este in regula, dar trebuie sa dezarmati Israelul mai intai”, a spus el, adaugand ca altfel „pot arunca bombe asupra noastra oricand vor, ca in Gaza”.
Pezeshkian a mai spus ca „nu avem in Iran racheta hipersonica” pe care rebelii houthi sustinuti de Teheran au sustinut ca le-au lansat catre Israel duminica, respingand acuzatiile ca Iranul ar fi furnizat racheta folosita in atacul rar.
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a negat anterior orice transfer de arme in Yemen.
Israelul a lansat o campanie necrutatoare impotriva gruparii militante palestiniene Hamas, care controleaza Fasia Gaza, in urma atacului din 7 octombrie, care a dus la moartea a 1.205 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilant AFP bazat pe cifre oficiale israeliene.
Ofensiva Israelului a ucis cel putin 41.226 de persoane in Gaza, potrivit Ministerului Sanatatii din teritoriu.
Teheranul a salutat atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, dar a negat orice implicare. Iranul nu recunoaste Israelul si a facut din sprijinul pentru cauza palestiniana un element central al politicii sale externe de la Revolutia Islamica din 1979.