Presshub: Ce contine un vaccin. Despre ARN Mesager, sarurile de aluminiu si mercur

Nici un vaccin nu ajunge pe piata fara un control riguros al efectelor pe care le are asupra organismului, pozitive sau negative. Ce contine un vaccin este monitorizat si, atunci cand se dovedeste ca un ingredient ar putea crea probleme, este eliminat.

Desigur, exista si efecte adverse. Dar, niciodata in istoria medicinei, nu au existat instrumente de monitorizare atat de puternice cum exista astazi.

In proportie covarsitoare, reactiile adverse sunt nesemnificative fata de rezultatele pozitive pe care le are un vaccin asupra sanatatii. Pana la eliminarea totala a unor boli. Precum poliomelita.

Dincolo de multele speculatii, minciuni si unele adevaruri, exista cel putin doua certitudini:

• Vaccinul nu provoaca autism;
• ARN Mesager nu modifica ADN-ul uman si nici nu ramane in corp mai mult de cateva zile.

Vaccinarea impotriva rujeolei a inceput, in Romania, in 1979. Maximul atins a fost de 97% rata de vaccinare a copiiilor, ceea ce a permis ca aceasta boala extrem de contagioasa si mortala sa fie tinuta sub control.

Desi este un vaccin folosit de 45 de ani, iar efectele sale au fost, asadar, testate indelungat, de-a lungul mai multor generatii, fara a se identifica reactii periculoase, peste 40% dintre romani refuza sa-si mai imunizeze copiii cu schema ROR.

In aceste conditii, pentru ca rata de vaccinare cu a doua doza de ROR a scazut pana la 62%, o noua epidemie de rujeola a izbucnit anul trecut, dupa cea din 2016-2020, care a infectat deja 10.000 de persoane.

Mai intai, insistam asupra acestei realitati: vaccinul nu provoaca autism.

„Autismul este o boala care apare inainte de nastere, in uter. Inainte de nastere, un fetus are sau nu are autism. Deci nu poate fi cauzat de vaccin”, a explicat dr. Robert Ancuceanu, profesor in cadrul Facultatii de Farmacie din Bucuresti.

Prima categorie de vaccinuri este definita in functie de tinta pe care o au: impotriva unor boli bacteriene si/sau virale.

„Ca tehnologie de fabricatie, exista metodele clasice, care inca mai sunt utilizate, desi tendinta este sa fie treptat abandonate, si metodele noi.

Dintre vaccinurile clasice, exista cele care se bazeaza pe inactivarea agentului cauzator al bolii, asa numitele vaccinuri inactivate.

Practic, in vaccin punem virusul sau bacteria, distruse cu ajutorul caldurii, a unor substante detergenti sau a radiatiilor.

Mai existau vaccinurile vii atenuate, care au fost eliminate aproape complet, deoarece se bazau pe o tulpina blanda, care cauza o reactie imuna, dar nu si imbolnavirea.

Uneori, in cazuri rare, o tulpina domesticita, atenuata, risca sa se resalbaticeasca, sa redevina virulenta. Au existat astfel de situatii in cazul vaccinulului oral anti poliomelita, forma clasica pe care am primit-o si eu in copilarie. S-a renuntat la acestea in favoarea celor inactivate sau chiar mai noi.

Tot clasice sunt si vaccinurile bazate pe subunitati, care in principiu presupun fractionarea unor virusuri sau bacterii. Mai nou, aceste fragmente sunt obtinute prin tehnologii noi, de timpul ADN recombinat.

Mai exista vaccinurile bazate pe toxoide, care utilizeaza toxine inactivate, de regula proteine. O toxina inactivata este numita toxoida, pentru ca seamana cu o toxina, in sensul ca, desi este capabila sa produca un raspuns imun, nu mai prezinta toxicitate.

Toxoida tetanica si toxoida difterica sunt cele mai folosite, inca mai sunt in vaccinuri la nivel mondial, pentru cele doua boli.
In ultimii 20-30 de ani, au patruns metodele moderne, bazate ADN recombinat, prin care practic biosintetizam doar o anumita proteina, o portiune dintr-un virus sau o bacterie, ceea ce inseamna ca riscul de intoxicatie este zero, riscul de impuritati si alergii este mult mai mic.

Nu avem un amestec de proteine sau alte componente, obtinem doar componenta de interes, respectiv o alta proteina, antigenul B de suprafata, pur intr-o cultura de celule.

Apoi, mai sunt utilizate vaccinurile cu vectori virali, unde folosim un adenovirus sau un faux virus, inofensiv, pentru a introduce in organism o anumita proteina care sa genereze raspunsul imun. Si am vazut asta la vaccinurile de la AstraZeneca sau Johnson&Johnson, in pandemia de COVID-19.

Exista vaccinuri cu particule viroide, care mimeaza structura unui virus, dar sunt lipsite de genomul viral, deci nu permit inmultirea. Lipseste elementul informational al virusului.

Si, cele mai recente, vaccinurile bazate pe ARN mesager, care au avut mai mult succes decat cele bazate pe ADN”, a explicat, pentru PRESShub, dr. Robert Ancuceanu, profesor in cadrul Facultatii de Farmacie din Bucuresti, fost vicepresedinte al Agentie Nationale a Medicamentului.

Citeste mai mult pe presshub.ro.