De ce prinde propaganda rusa in Africa, care este puternic prezenta la nivel european, dar are un impact amplu si asupra tarilor africane, state care sunt printre cele mai predispuse la dezinformarile Kremlinului.
Pentru a observa in ce masura este populatia africana receptiva la propaganda rusa, prof. dr. Sergiu Miscoiu, directorul Centrului de Studii Africane de la Universitatea Babes-Bolyai, a realizat, intre iunie si septembrie 2023, o serie de interviuri cu 85 de tineri, cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani, din statele membre ale Comunitatii Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), Ciad si Mauritania.
In aceste interviuri, tinerii au declarat ca sunt complet nemultumiti de situatia lor economica si sociala, blamand „fostele puteri coloniale care continua sa ne subjuge”.
In fata unei situatii disperate, tinerii africani considera ca orice actiune este justificata pentru supravietuire.
Un brutar din Mali sugereaza ca miscarile politico-militare islamiste ar putea fi o solutie pentru a scapa de foametea din Sahel, iar un student din Togo declara faptul ca retragerea Frantei din mai multe state africane reprezinta o sursa de speranta pentru viitorul lor.
Conform declaratiilor tinerilor africani, asteptarile lor sunt influentate in mod special de retelele de socializare, unde propagandistii Kremlinului incearca sa le ofere o perspectiva antieuropeana si antiamericana.
Propagandistii se folosesc de figuri celebre, precum cea a fostului lider din Guinea Ahmed Sekou-Toure si a unui fost presedinte al Ghanei, Kwame Nkrumah, pentru a consolida ideea ca o miscare de independenta fata de o dominatie coloniala este legata de relatia tarii africane in cauza cu Moscova.
Aderarea la influenta digitala pro-Rusia devine tot mai comuna, deoarece multi cred ca, deso este propaganda pura, beneficiile aduse de rusi ofera speranta si echitate pentru popoarele africane.
Studii recente arata ca mai multi factori influenteaza relatia dintre institutiile occidentale si guvernele africane.
Anti-neocolonialismul ideologic puternic a fost reconfirmat de reactiile la loviturile de stat din Guineea, Mali, Burkina Faso, Gabon si Niger intre 2020 si 2023.
Aceste tari, vazute sub influenta Occidentului, au sprijinit pe scara larga loviturile de stat, chiar daca noile guverne instalate de juntele ce au preluat puterea ar fi putut fi considerate ilegitime.
Citeste mai mult pe presshub.ro.
Intrat in mod neasteptat in Parlament, in urma cu patru ani, cand institutele de sondare…
La o intalnire la Budapesta, liderii Uniunii Europene au discutat despre posibilitatea de a continua…
Presedintele Klaus Iohannis a participat, joi si vineri, la reuniunea informala a Consiliului European, care…
Industria auto germana continua sa prezinte simptome de criza, si anunta disponibilizari in masa. In…
Un numar record de cetateni nord-coreeni au sosit in Rusia in al treilea trimestru al…
Fostul comisar-sef din cadrul IGPR Marius Badea, acuzat de mai multe fapte, intre care instigare…