Presshub: Istoricul Grant Harward, despre implicarea Romaniei in Holocaust – „Ideologia a legitimat atrocitatile. Trebuie sa intelegem si ce a fost rau in istoria noastra”

Istoricul american Grant Harward si-a lansat, saptamana aceasta, la Universitatea Ovidius din Constanta (UOC), cartea „Razboiul sfant al Romaniei. Militarii, motivatia si Holocaustul”, lucrare aparuta, anul acesta, la Editura Corint, in traducerea Alinei Pavelescu si prefatata de istoricul Mioara Anton. „Nu sunt aici ca sa spun ca fiecare roman a fost un antisemit convins./Armata romana ca institutie a avut o politica antisemita”, a declarat Grant Harward in contextul lansarii volumului sau, prezentat de istoricii Daniel Citiriga si Emanuel Plopeanu, conferentiari ai Facultatii de Istorie si Stiinte Politice a UOC. Lucrarea lui Harward propune o abordare noua in istoriografia romaneasca, pentru ca pune accentul nu doar pe operatiuni si strategii militare, ci si pe rolul jucat de ideologie si propaganda in mentalul soldatilor romani in timpul a ceea ce ei considerau ca este un razboi sfant, razboiul impotriva asa numitului iudeo-bolsevism.

Dr. Grant T. Harward (n. 1986) este istoric american care, in prezent, lucreaza la US Army Center of Military History. Are o licenta in istorie obtinuta la Brigham Young University (2009) si o diploma de master la University of Edinburgh (2010). „Razboiul sfant al Romaniei. Militarii, motivatia si Holocaustul” este teza sa de doctorat, sustinuta, in 2018, la Texas A&M University. A fost lector in cadrul Achwitz Jewish Center, bursier Fulbright in Romania si lector la Mandel Center din cadrul US Holocaust Memorial Museum.

Anul acesta, Grant T. Harward a mai publicat o carte despre subiectul 23 august 1944, la editura britanica Osprey. Tilul volumului este „Romania 1944. The Turning of Arms Against Nazi Germany”.

Ada CODAU: Care a fost motivatia cercetarii dumneavoastra despre implicarea Armatei romane in Holocaust?

Grant HARWARD: Intotdeauna am fost pasionat de istoria celui de-Al Doilea Razboi Mondial, de cand eram copil. Mai tarziu, ca tanar, am venit in Romania, am invatat limba romana, deci a fost cumva logic ca eu sa studiez Romania in cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Apoi, a fost o alegere care a tinut de studierea stereotipurilor germane despre armata romana. Mai exact, ca sa inteleg care sunt greselile noastre (n.r. de perceptie), in Vest. Ulterior, am vrut sa scriu despre perspectiva romaneasca din razboi. Pana la urma, am ajuns la motivatia soldatilor romani in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, fiindca mi-am dat seama ca inca mai este ceva de facut ca sa intelegem de ce au luptat asa de mult si asa de implicati, si de ce au participat si la Holocaust.

A.C.: Cum percepeti tratarea Holocaustului de catre istoricii romani? Credeti ca acest subiect, acest eveniment istoric a trecut dincolo de abordarea sa nationalista, negationista?

G.H.: Sunt foarte multi istorici romani care fac treaba buna si in Romania, si in strainatate, in ceea ce priveste istoria Holocaustului, precum Diana Dumitru, Vladimir Solonari. Sunt, insa, si alti istorici care tac. Evita subiectul. Sa ne gandim, de exemplu, la Florian Bichir, care a publicat o carte cu memoriile lui Ioan Dumitrache. A pus doar un studiu introductiv. Nu a scris nimic negationist, dar in carte este vorba mai ales despre operatii militare descrise de un general, numai lucruri de bravura. Nu scrie nimic despre razboiul anti partizan, despre Holocaust, nu da contextul acolo. Deci, sunt istorici care inca evita subiectul. Dar exista si unii ca Alex Stoenescu, cel care scrie ca romanii nu au nicio vina in Holocaust. Sunt si istorici negationisti, cred, insa, ca asta va trece cu timpul, dar dureaza.

A.C.: Cum a fost perceputa cartea dumneavoastra in Romania, avand in vedere ca demitizeaza armata?

G.H.: In mare, cred ca a fost perceputa bine, sunt foarte multi oameni deschisi. Faptul ca am fost invitat de catre directorul Muzeului National al Bucovinei sa vin in tara (n.r. sa lansez cartea) arata ceva, anume ca exista deschidere fata de subiect, iar printre oameni – care vin la evenimentul de lansare a volumului cate 40, 50 – exista o dorinta de a sti mai mult.

Sunt si niste nationalisti pe social media, dar nu ii bag in seama prea mult. Ei reprezinta perceptia din anii ’90, conform careia Antonescu e un erou, iar Holocaustul e mai putin important.

Citeste mai mult pe presshub.ro.