Presshub: Rona Hartner si Vadim Tudor

Azi am aflat ca a murit Rona Hartner. Mai tanara ca mine cu 6 ani, ceea ce este primul mare motiv de tristete. O astfel de moarte este un memento mori brutal, mais ales pentru cei aflati la varsta la care trebuie sa ne facem regulat control de anumite cancere.

Rona si-a inceput cariera ca actrita in anii 90, dar in ultima vreme era cunoscuta mai ales drept cantareata, uneori pe scena, dar si in restaurante, sau la alte evenimente oferite in comunitatile romanesti.

Am vazut-o cantand la Montreal, adusa din Franta de cineva din comunitatea noastra pentru un Revelion organizat la un resturant cu specific romanesc. Era ca de obicei imbracata in rochii largi, cu volane, excesiv de machiata si coafata, un mod de a ascunde oboseala, epuizarea acestui tip de viata.

Rona se ingrasase, isi pierduse chipul de papusa, vesela, volubila, indragostita de viata. Mai tarziu am aflat ca era vorba si de un cancer. Nu am avut curajul sa ma duc sa vorbesc cu ea. Nu o cunosteam personal, dar stiam multe despre ea. La vremea cand juca alaturi de Romain Duris era usor de vazut ca putea fi o mare artista, daca ar fi avut sansa sa dea peste un agent bun.

Rona inseamna insa pentru mine altceva. In anii ’90, cind eram ziarista la Evenimentul zilei, cariera Ronei debuta pe o panta ascendenta. Era tanara frumoasa, curajoasa, obraznica.

Un personaj scos din lumea lui Mircea Eliade, caci se spunea despre ea ca este pe jumatate evreica, pe jumatate roma. Nu stiu cat este de adevarat, dar in mod sigur era un personaj exploziv.

Cand intra intr-o incapere, ocupa tot spatiul. Rasul, mersul, gesturile ei eclipsau mai ales pe cineva ca mine, o fiinta vesnic preocupata de respectul breslei, al familiei, colegilor. Daca aveam dorinte, aspiratii, le tineam sub lacat.

Studenta la chineza fiind, invatasem un proverb de care se servea se pare Deng Xiao Ping, fondatorul Chinei moderne dupa moartea lui Mao. „Fa-ti treaba si asteapta-ti momentul”. Rona nu avea deloc intentia sa isi astepte momentul.

Cerea totul cu forta si cu un ras turbulent. Rona stia ca are drepturi, nu numai obligatii. Obligatia de a fi femeie, de a corespunde uzantelor, de a nu contraria breasla. Curaj pe care nu multe femei il aveau in Romania.

Citeste mai mult pe presshub.ro.