Pretul shaormelor s-a dublat in ultimii doi ani in Romania, ajungand la cel putin 32 de lei de la 16 lei in aprilie 2022. Aceasta crestere spectaculoasa este un indicator privind starea economiei, dupa cum au constatat si germanii.
Iata care erau preturile la shaorme in 2022, conform unei comenzi online.
Imaginea a fost postata pe Reddit Romania si starnit dezbateri aprinse.
„Shaorma 2022 aprilie -> 16 lei
Shaorma 2024 octombrie -> 32 lei
Salariul minim net 2022 aprilie -> 1524 lei
Salariul minim net 2024 octombrie -> 2363 lei
Shaorme mancate in 2022 cu salariul minim -> 95 Shaorme mancate in 2024 cu salariul minim -> 74”, a subliniat un utilizator.
Alte comentarii relevante:
Noi in loc sa dam inainte, dam inapoi..
Am gasit un extras de cont din 2022, mancam doua persoane la restaurant cu 30-40 de lei. La supermarket rar cheltuiam peste 100 de lei…. Ce vremuri…
Imi aduc si eu aminte ca o saorma medie in Bucuresti in Militari unde imi placea mie era gen 15-16 lei in 2020-2021. Acum stau in Iasi si pe unde am mancat e 26-27 de lei. E ok boss, o ducem bine. Am mai scris pe aici ca avem preturi la mancare mai mari ca in Italia si de calitate mai proasta si doar cu 10-15% mai mici ca in Danemarca si de fiecare data am avut oameni care imi spuneau ca bat campii si ca nu are importanta ca oricum sunt mai scumpe serviciile si chiriile acolo. De asemenea, cred ca o sa plangem dupa preturile astea de anul viitor cand vin taxele noi dupa dezmatul electoral de anul asta.
M am uitat pe aplicatia Altex am dat comanda pampers 174 lei in 10.10.2022. Azi pe altex exact acelasi produs 264. Crestere de 51.2%.
In Germania, doner kebab (similar cu faimoasa saorma din Romania), odinioara accesibil, a devenit emblema unei ingrijorari tot mai mari: donerflatia. Euronews a aratat recent care sunt implicatiile sociale si politice ale cresterii preturilor la saormele germane.
De-a lungul anilor, doner kebab-ul, introdus in Germania de imigrantii turci, s-a impus ca un simbol al mancarii de strada la preturi mici. Cu toate acestea, acest fel ce mancare nu mai este atat de accesebil, preturile crescand mai bine de doua ori in decurs de doi ani, relateaza Euronews.
Factori precum cresterea salariilor si a costurilor energetice, la care se adauga tensiunile geopolitice, inclusiv razboiul din Ucraina, au contribuit la ceea ce cancelarul german Olaf Scholz insusi a numit „donerflatie”.
Politicienii germani, in special cei de stanga, au preluat problema, propunand un „donerpreisbremse”, sau plafonarea pretului la doner kebab, similar masurilor existente care controleaza chiriile mari din anumite regiuni. Partidul Die Linke, de exemplu, sugereaza plafonarea preturilor la 4,90 euro, cu o rata redusa chiar si de 2,90 euro pentru generatiile tinere din medii defavorizate.
Vanzarile de kebab in Germania sunt estimate la 7 miliarde de euro pe an, cu 1,3 miliarde de donite consumate in fiecare an in tara, un astfel de program de subventionare ar costa 4 miliarde de euro pe an, potrivit estimarilor Die Linke.
Ideea unui program de subventionare cu vouchere zilnice de doner a fost luata in considerare si de partidul de extrema-stanga.
Daca pretul in crestere al doner-ului a ajuns la cele mai inalte esaloane politice, este pentru ca a devenit o problema deosebit de exploziva pentru poporul german, in special pentru cetatenii sai mai tineri.
Platformele de socializare sunt pline de discutii si meme-uri despre donerflatie, de la umor si nostalgie pana la frustrare autentica.
Germanii cei mai pasionati de aceasta mancare stradala ieftina isi amintesc de vremea Angelei Merkel (fostul cancelar poate fi vazut in multe fotografii taind carnea la protap), cand kebaburile costau 3 euro.
Olaf Scholz a explicat pe retelele de socializare motivele donerflatiei, afirmand ca partial sunt o consecinta a reducerii dependentei de gazul rusesc dupa invazia lui Vladimir Putin in Ucraina.
Un tanar cetatean germano-turc a declarat: ”Platesc 8 euro… vorbiti cu Putin, vreau sa platesc 4 euro”. Dar cancelarul a respins controlul preturilor ca fiind „imposibil de implementat” pe o piata libera.
In schimb, a laudat „activitatea buna a Bancii Centrale Europene” in combaterea inflatiei.
Pe de alta parte, vanzatorii de doner insisi se plang de incapacitatea lor de a influenta preturile, invocand factori precum chiria, costurile energiei si ale alimentelor, care sunt in afara controlului lor.
Deniz, un vanzator de doner de langa statia Friedrichstrasse din Berlin, unde pretul a crescut de la 3,90 euro la 7 euro in peste doi ani, a declarat pentru The Guardian: „Oamenii ne vorbesc tot timpul despre donerflatie, ca si cum i-am pacali, dar este complet in afara controlului nostru.”
El a adaugat: „Am fost fortati sa marim pretul, din cauza exploziei chiriilor, a preturilor la energie si la alimente.” El si alti vanzatori de kebab sunt pesimisti ca preturile vor reveni la normal in viitorul apropiat.
Intr-adevar, dincolo de dimensiunile sale economice simple si de latura amuzanta a dezbaterilor pe marginea unui simplu fel de mancare, fenomenul donerflatiei ridica probleme mai ample – cum ar fi dificultatile cu care se confrunta persoanele cu venituri mici, pentru care chiar si cresterile modeste de preturi pot avea consecinte cu adevarat negative.
Hanna Steinmuller, deputat al Aliantei 90/Verzi, a ridicat deja problema in Parlament la inceputul acestui an, demonstrand importanta sociala a problemei.
„Pentru tineri, este la fel de important ca si locul in care se vor muta atunci cand vor pleca de acasa. Stiu ca nu este o problema cotidiana pentru multi oameni de aici… este, de asemenea, ceva care ar putea fi ridiculizat, dar cred ca, in calitate de reprezentanti ai electoratului, suntem obligati sa evidentiem aceste perspective diferite.”
Discursul privind preturile la kebab reflecta schimbarea atitudinii fata de accesibilitatea alimentelor si rolul interventiei statului in dinamica pietei.
Daca pentru unele gospodarii devine dificil sa-si permita un doner, ce se va intampla cu restul?
Autoritatea pentru Reforma Feroviara (ARF) a publicat proiectul de decizie a presedintelui ARF pentru aprobarea…
Ministerul de Externe al Coreei de Nord anunta ca orice decizie de a-si trimite trupele…
Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane ”a luat act cu regret de faptul ca autoritatile ucrainene au…
Rheinmetall va construi patru fabrici de armament in Ucraina, una fiind deja operationala, a anuntat…
Incepand cu 27 octombrie, Politia Romana introduce o modalitate moderna si accesibila pentru combaterea comportamentelor…
In Georgia, sectiile de votare sunt deschise. Peste trei milioane si jumatate de georgieni sunt…