Prima tara din lume in care bandele de infractori ajung oficial la guvernare. Negocieri pentru un nou guvern in Haiti, bandele isi vor trimite reprezentanti la discutii
Politicienii din Haiti se lupta pentru putere dupa ce premierul Ariel Henry a anuntat marti ca va demisiona odata ce va fi creat un consiliu prezidential de tranzitie, anunta Associated Press intr-o analiza a situatie politice din aceasta tara devastata de razboiul cu bandele de infractori.
Dar in cursa isi fac loc si bandele puternice care controleaza 80% din capitala Haiti si care cer sa aiba un cuvant de spus in viitorul acestei tari aflate sub asediu.
Nimeni nu a mentionat grupurile armate in timp ce liderii din Caraibe se felicitau luni tarziu pentru ca au pus Haiti pe o noua cale politica. Expertii au avertizat insa ca nimic nu se va schimba daca bandele nu vor face parte din conversatie.
„Chiar daca aveti un alt tip de guvern, realitatea este ca trebuie sa vorbiti cu bandele”, a declarat Robert Fatton, un expert in politica haitiana de la Universitatea din Virginia, mentionand ca bandele controleaza mare parte din capitala. „Daca au aceasta suprematie si nu exista o forta de contracarare, nu se mai pune problema daca ii vrei la masa. Ei pot pur si simplu sa ia masa”.
Bandele au legaturi profunde cu elita politica si economica din Haiti, dar au devenit independente, finantandu-si operatiunile cu rascumparari de rapiri pentru a achizitiona arme, inclusiv mitraliere grele si pusti cu luneta de calibrul 50, care le permit sa depaseasca politia subfinantata.
Se estimeaza ca mai mult de 200 de bande opereaza in Haiti, in special in Port-au-Prince si in zonele invecinate. Mai mult de 20 dintre acestea au sediul in capitala si se reunesc in jurul a doua coalitii principale: „Familia G9 si Aliatii”, condusa de Jimmy Cherizier, un fost ofiter de politie de elita cunoscut sub numele de „Barbecue”, si G-Pep, condusa de Gabriel Jean-Pierre, care este aliat cu Johnson Andre, liderul bandei 5 Seconds si cunoscut sub numele de „Izo”.
„Bandele au devenit mai puternice si au avantaj in ceea ce priveste securitatea”, a declarat Renata Segura de la International Crisis Group. „Suntem foarte ingrijorati”.
Cu putin timp inainte ca premierul Ariel Henry sa anunte ca va demisiona si oficialii din Caraibe sa anunte crearea unui consiliu de tranzitie, Cherizier a tinut o conferinta de presa improvizata si a respins orice solutie condusa si sustinuta de comunitatea internationala.
„Poporul haitian este cel care stie prin ce trece. Poporul haitian isi va lua destinul in propriile maini. Poporul haitian va alege cine il va guverna”, a declarat Cherizier.
In timp ce tulburarile continua, Henry nu a putut intra in Haiti, deoarece violentele au fortat inchiderea aeroporturilor sale. El a ajuns in urma cu o saptamana in Puerto Rico, unde si-a anuntat demisia intr-o declaratie inregistrata.
„Guvernul pe care il conduc nu poate ramane insensibil in fata acestei situatii. Nu exista niciun sacrificiu care sa fie prea mare pentru tara noastra”, a declarat marti Henry. „Guvernul pe care il conduc se va retrage imediat dupa instalarea consiliului”.
Cherizier nu a reactionat inca la demisia premierului, pe care a cerut-o de mult timp. El a revendicat responsabilitatea pentru atacurile coordonate asupra unor obiective guvernamentale esentiale, care au inceput la 29 februarie, in timp ce premierul se afla in Kenya, facand presiuni pentru desfasurarea, cu sprijinul ONU, a unei forte de politie care sa ajute la combaterea bandelor.
In ultimele saptamani, bandele au incendiat sectii de politie, au fortat inchiderea celor doua aeroporturi internationale din Haiti si au luat cu asalt cele mai mari doua inchisori din tara, eliberand peste 4.000 de detinuti.
Zeci de persoane au fost ucise, iar ONU spune ca peste 15.000 de haitieni au ramas fara adapost in urma atacurilor recente. Marti, directorul agentiei ONU pentru alimentatie din Haiti, Jean-Martin Bauer, a declarat ca 4 milioane de persoane se confrunta cu o „insecuritate alimentara acuta” si ca un milion dintre acestea sunt la un pas de foamete.
Nu este clar daca Cherizier, considerat cel mai puternic lider de banda din Haiti, si alte grupuri armate vor accepta planul de creare a unui consiliu de tranzitie.
Consiliul va fi responsabil de numirea unui prim-ministru interimar, iar noul lider va lucra cu consiliul pentru a selecta un consiliu de ministri.
Acesta va avea sapte membri cu drept de vot si doi fara drept de vot. Printre cei cu drept de vot se numara partidul Pitit Desalin, condus de fostul senator si candidat la presedintie Moise Jean-Charles, care este acum aliat al lui Guy Philippe, un fost lider rebel care a condus o lovitura de stat de succes in 2004 si care a fost eliberat recent dintr-o inchisoare din Statele Unite dupa ce a pledat vinovat de spalare de bani.
De asemenea, au drept de vot partidul EDE al fostului prim-ministru Charles Joseph, partidul Fanmi Lavalas, coalitia condusa de Henry, grupul Montana Accord si membri ai sectorului privat.
„Procesul care a dus la acest consiliu prezidential… este profund viciat si va face acest proces mai dificil”, a declarat Jake Johnston, cercetator asociat la Centrul pentru Cercetare Economica si Politica cu sediul la Washington. „Anuntarea unui nou guvern sustinut de straini va fi o batalie grea pentru a incerca sa castige ceva legitimitate in Haiti”.
Criticii premierului au remarcat ca acesta a fost numit, nu ales, in functia sa cu sprijinul comunitatii internationale la scurt timp dupa asasinarea presedintelui Jovenel Moise in iulie 2021.
Desi Cherizier si alti lideri de banda au cerut de mult timp ca Henry sa demisioneze, Johnston a spus ca nu este clar daca acestia cauta puterea pentru ei insisi sau pentru altcineva, cum ar fi fostul lider rebel Guy Philippe, ceea ce el crede ca este cazul.
Segura a declarat ca rolul pe care Philippe si Jean-Charles il vor juca in zilele urmatoare este esential.
Philippe „este unul dintre putinii politicieni care are un canal deschis cu bandele in acest moment”, a spus ea, adaugand ca este probabil ca negocierile cu acestea sa fie in curs de desfasurare. „El are cate un picior in ambele lumi”.
Violentele comise de bande au scazut in ultimele zile, deoarece transportul public a fost reluat si unele banci s-au redeschis, desi scolile si benzinariile raman inchise. Un numar tot mai mare de haitieni se intorc la rutina zilnica, dar alimentele si apa raman rare in unele zone.
Jonas Jean-Pierre, un profesor de stiinte sociale de liceu in varsta de 40 de ani, care retragea bani de la o banca, a declarat ca se indoieste ca actualul curs al statului Haiti se va schimba.
„Stiind cum politicienii nostri din aceasta tara nu-si pot pune niciodata capul la contributie, Ariel ar putea ramane in functie inca un an”, a spus el despre prim-ministru.
Jean-Pierre s-a declarat, de asemenea, deranjat de scurtul discurs al lui Henry, in care acesta si-a anuntat viitoarea demisie. „Nu este prima data cand un prim-ministru pleaca pe usa din spate fara sa spuna ‘scuzati-ma’ poporului haitian”, a spus el.
Chiar daca o forta straina multinationala va fi desfasurata in Haiti la un moment dat, acest lucru nu ofera nicio garantie de rezolvare a crizei, a adaugat Jean-Pierre.
Johnston a fost de acord.
„Nu poti opri proliferarea si activitatea grupurilor armate doar prin forta”, a spus el. „Daca tragi aceasta linie dura si te bazezi doar pe fortele externe pentru a incerca sa elimini problema, nu vei intrerupe de fapt cauzele profunde care genereaza aceasta violenta si aceasta dinamica”.
