Primele retineri in cazul spagilor de la Spiru Haret. DIICOT vrea sa-l aresteze preventiv pe prorector
Prorectorul Universitatii „Spiru Haret” a fost retinut de procurorii DIICOT, in dosarul in care s-au facut 76 de perchezitii, alaturi de cadrul universitar alte cinci persoane fiind retinute de oamenii legii, conform oficialilor Directiei Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata.
„In urma audierilor, pentru sase persoane s-a dispus masura retinerii pentru 24 de ore. Acestea urmeaza sa fie prezentate in fata magistratilor cu propunere de arestare preventiva. Printre persoanele retinute se afla si prorectorul institutiei de invatamant”, mentioneaza reprezentantii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), citati de Mediafax.
Zeci de persoane sunt vizate in ancheta
Miercuri, anchetatorii au facut 76 de perchezitii, ancheta vizand, pe langa prorector, si trei secretari universitari, un asistent universitar, 30 de studenti, 15 profesori, trei decani si prodecani ai unor facultati, dar si doi angajati ai universitatii. De asemenea, procurorii fac cercetari si cu privire la 12 intermediari, care nu au functii sau legaturi directe cu universitatea. Este vorba despre parinti, soti sau alte rude ale studentilor.
Conform unui comunicat al DIICOT, verificarile s-au facut pe raza municipiului Bucuresti si a judetelor Brasov, Bistrita-Nasaud, Ilfov, Giurgiu, Calarasi, Vaslui, Satu Mare, Ialomita, Timisoara, Dambovita, Botosani, Cluj si Mures.
Dosarul deschis de procurori vizeaza destructurarea unui grup infractional organizat, specializat in savarsirea infractiunilor de trafic de influenta, in forma continuata, luare de mita, dare de mita, complicitate la dare de mita, divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la insusirea, fara drept, in intregime sau in parte, a operei unui alt autor si prezentarea ei ca o creatie intelectuala proprie, abuz in serviciu, participatie improprie la abuz in serviciu, fals intelectual, participatie improprie la fals intelectual, instigare la fals intelectual, instigare la abuz in serviciu, cumparare de influenta si complicitate la cumparare de influenta.
„In fapt s-a constatat ca, pe parcursul anului universitar 2018-2019, unul dintre prorectorii institutiei de invatamant, impreuna cu secretari ai unor facultati din cadrul universitatii, angajati care aveau acces la grilele de examen, precum si alte cadre din conducerea universitatii, inclusiv cadre didactice direct implicate in evaluarea finala a studentilor, au constituit un grup infractional organizat in scopul comiterii de infractiuni de coruptie, infractiuni de serviciu, falsuri intelectuale, uz de fals, divulgarea de informatii nepublice, insusirea, fara drept, in intregime sau in parte, a operei unui alt autor si prezentarea ei ca o creatie intelectuala proprie”, conform DIICOT.
Prin aceasta activitate infractionala vasta, membrii gruparii infractionale au urmarit facilitarea promovarii frauduloase de catre foarte multi studenti/masteranzi, atat a examenelor universitare anuale sau/si examene restante cat fraudarea inclusiv a sesiunilor de licenta si master, organizate pe parcursul anului universitar 2018-2019, arata sursa citata.
DIICOT: Astfel de activitati infractionale sunt derulate in cadrul universitatii de foarte multi ani
„Astfel, in schimbul obtinerii de diverse foloase materiale, au procedat la indeplinirea defectuoasa, neindeplinirea sau indeplinirea unor acte contrare ce tin de indatoririle de serviciu, facilitand promovarea frauduloasa a examenelor sustinute de foarte multi studenti ai universitatii, atat cu ocazia sustinerii anumitor examene restante/credite, cat si cu ocazia organizarii sesiunii de licenta/master aferente anului universitar 2018-2019 din toamna anului curent”, sustin oamenii legii.
Pe parcursul anchetei au rezultat date care atesta ca astfel de activitati infractionale sunt derulate in cadrul universitatii de foarte multi ani (cel putin de la nivelul anului 2012) si au privit nu numai fraudarea unor sesiuni de licenta cat si a examenelor obisnuite aferente anilor universitari, existand situatii cand studentii, viitori licentiati, nici macar nu au trecut vreodata pe la cursuri si nu au participat personal la sustinerea examenelor la materiile si disciplinele respectivelor facultati.
„In raport de pozitia de conducere ocupata in cadrul universitatii si de influenta pe care o putea exercita atat asupra angajatilor acesteia cat si asupra cadrelor didactice/profesori, prorectorul institutiei de invatamant superior coordona in mod direct activitatile infractionale. Secretarii, persoane de incredere ai prorectorului, raspundeau si erau implicati de regula dupa caz, in facilitarea obtinerii grilelor cu intrebarile si raspunsurile de la examen, traficarea influentei pe langa anumiti profesori pentru promovarea frauduloasa a examenelor restante/credite, facilitarea obtinerii de lucrari de licenta deja intocmite”, precizeaza Directia.
In continuare, grilele cu intrebari/raspunsuri, precum si lucrarile de licenta/master ajungeau in posesia prorectorului, care mai departe, contrar legii si atributiilor prevazute de normele aplicabile, in schimbul unor foloase materiale, le furniza persoanelor interesate (studenti/persoane intermediare), in scopul utilizarii si promovarii frauduloase a examenelor (de an/sesiune de licenta).
Astfel, s-a constatat ca, pentru fraudarea efectiva a probei 1, scrise a examenului de licenta, fie grilele cu raspunsurile la intrebari ajungeau in posesia candidatilor (care procedau la invatarea si memorarea acestora, sau procedau la salvarea acestora in telefon si ulterior, in timpul examenului accesau datele de care aveau nevoie, fara a fi impiedicati de supraveghetori, ci dimpotriva fiind asezati in anumite locuri prestabilite pentru a putea actiona fara probleme), fie studentii candidati erau direct ajutati in timpul examenului scris de catre anumiti supraveghetori, in completarea raspunsurilor la testul scris de licenta.
In ceea ce priveste proba a II a, orala, de sustinere a examenului de licenta/master, prorectorul era de regula cel care dupa obtinerea lucrarii de licenta, o trimitea mai departe studentului prin intermediul postei electronice, cu foarte putin timp (doar cateva zile) inainte de sustinerea si prezentarea efectiva a lucrarii, studentul neavand practic posibilitatea nici macar de a citi si a-si insusi continutul lucrarii, aceasta nefiind rezultatul efortului de cercetare personal.
„Mai departe, prorectorul se ocupa in majoritatea cazurilor de insasi intocmirea si copertarea exemplarului original destinat facultatii, pe care in perioada imediat premergatoare sesiunii de licenta, o preda direct sau indirect cadrului didactic, respectiv profesorului in a carui coordonare ar fi trebuit sa existe lucrarea studentului in cauz”, mentioneaza DIICOT.
