Probe anulate in dosarul lui Sebastian Ghita. Tribunalul Prahova a anulat inclusiv marturii ale unui martor principal, Irina Socol
Tribunalul Prahova a anulat mai multe probe stranse de procurorii DNA in ultimul dosar in care fostul deputat Sebastian Ghita, fugit in Serbia, a fost trimis in judecata pentru trafic de influenta si instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, in legatura cu mai multe contracte din domeniul IT primite de doua dintre firmele sale de la diverse autoritati publice.
Este vorba de dosarul in care Sebastian Ghita a fost trimis in judecata in octombrie 2022, alaturi de Bogdan Padiu (director general al SC Teamnet International) – pentru complicitate la trafic de influenta si Cristian Anastasescu (administrator al SC Asesoft International) – pentru complicitate la trafic de influenta si fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata. Ambele firme sunt controlate de Sebastian Ghita, precizeaza Agerpres.
Un judecator de camera preliminara de la Tribunalul Prahova a admis cererile si exceptiile ridicate de avocatii lui Sebastian Ghita, fiind constatata neregularitatea rechizitoriului intocmit de DNA in legatura cu insuficienta descriere a elementelor materiale care s-ar circumscrie conditiilor de tipicitate ale infractiunilor pentru care Sebastian Ghita si Bogdan Padiu au fost trimisi in judecata, inclusiv in ceea ce priveste numarul actelor materiale, datele si locul comiterii presupuselor fapte.
De asemenea, magistratul a constatat „nulitatea absoluta partiala” a unei ordonante din 2016 emisa de DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti si a dispus excluderea din materialul probator a inscrisurilor si informatiilor in format electronic, furnizate in baza acestei ordonante de catre unitatile bancare, care contin tranzactii financiare, rulajele conturilor identificate si extrasele de cont.
In plus, au fost excluse de la dosar un raport de constatare din domeniul financiar-fiscal intocmit la data de 17.05.2019, precum si declaratiile date de Irina Socol impotriva lui Ghita.
Decizia nu este definitiva, insa DNA are termen cinci zile sa transmita instantei daca mentine trimiterea in judecata, avand in vedere eliminarea probelor mentionate, sau solicita restituirea dosarului.
In dosarul trimis in instanta, DNA sustine ca mai multe institutii si autoritati publice au contractat, in perioada 2006 – 2015, programe informatice finantate din fonduri publice si din fonduri europene, de la mai multe societati comerciale cu activitate in domeniul IT sau de la asocierea dintre acestea si doua societati initial detinute, ulterior controlate de Sebastian Ghita (Teamnet International si Asesoft International n.r.).
In aceasta perioada, segmentul proiectelor de infrastructura IT din Romania ar fi fost afectat, intr-un mod determinant, de influenta si controlul detinut de acesta, in acord cu factorul politic, asupra modului de incredintare si chiar de generare a marilor proiecte de IT, de catre autoritatile publice. De regula, castigarea unei licitatii privind achizitia de servicii in domeniul IT, de catre societatile de profil, ar fi avut un pret care se achita inculpatului Ghita Sebastian Aurelian, pretins de acesta. Acest pret ar fi fost achitat prin intermediul societatilor controlate de inculpat, pe baza de operatiuni fictive inregistrate intre societatile interesate in procedura achizitiei si societatile controlate de inculpat”, spune DNA.
Concret, Sebastian Ghita ar fi pretins si ar fi primit diferite sume de bani, in perioada 2010-2014, de la reprezentantii unei societati din domeniul IT, pretinzand sau lasand sa se creada ca are influenta asupra factorilor de decizie si functionarilor publici implicati in proceduri de achizitie publica, pentru a-i determina sa atribuie acelei societati, contracte de achizitie publica sau sa permita derularea in bune conditii a contractelor deja incheiate.
Provenienta banilor reprezentand „pretul” interventiei ar fi fost disimulata, la indicatiile lui Sebastian Ghita, in operatiuni comerciale fictive intre societatea care a primit contractele publice si doua firme controlate de fostul deputat, prin intermediul celorlalti doi si al unor societati offshore.
Platile ar fi fost disimulate in contravaloarea unor servicii IT care nu au fost prestate in realitate si care au avut la baza documente false. La intocmirea/semnarea documentelor false ar fi participat ceilalti doi coinculpati, in calitate de administrator, respectiv director general al celor doua firme controlate de Ghita.
Astfel, potrivit modalitatii indicate de Sebastian Ghita, in perioada 2010 – septembrie 2014, societatea beneficiara a contractelor publice ar fi platit in conturile celor doua firme controlate de fostul deputat suma totala de 29.464.441 lei, dupa cum urmeaza:
* 280.000 lei, in perioada iunie-iulie 2010;
* 8.212.191 lei, in perioada martie 2011-septembrie 2014;
* 1.116.614 lei, in perioada 2008 -2013;
* 2.233.592 lei, in perioada 2013-2014;
* 17.622.044 lei, in perioada ianuarie 2013-iulie 2014.
Presupusele interventii ar fi vizat implementarea/finantarea/derularea in bune conditii a unor proiecte din domeniul sanatatii cum ar fi implementarea versiunii centralizate a SIUI (sistemul informativ unic integrat), Prescriptia electronica, Cardul National de Sanatate, Dosarul electronic de sanatate, Sistemul informatic pentru gestiunea concediilor medicale, Sisteme pentru gestiunea retetelor de medicamente necompensate, precum si in alte domenii cum ar fi cadastrul (Registrul electronic National al Nomenclaturilor Stradale), externe (Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetateni), Casa de pensii (Dezvoltarea sistemului de administrare a documentelor si proceselor de munca in administratia publica), Agentia pentru ocuparea fortei de munca (gestionarea resurselor pentru imbunatatirea calitatii serviciilor aferente persoanelor aflate in cautare de munca), mediu (servicii de elaborare a Planului de management integrat Delta Dunarii), implementarea de sisteme informatice la unele consilii judetene. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionesc
