Probe SRI in dosarele penale. Atacuri disperate ale majoritatii rosii din CSM. Savonea si Baltag, cele mai inversunate: „Monstruozitate”
Plenul CSM a refuzat marti sa emita un aviz si a dat doar un punct de vedere negativ in legatura cu propunerea ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, de modificare si completare a Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, care permite folosirea din nou a informatiilor stranse de serviciile secrete in anchetele penale.
„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca nu se impune emiterea unui aviz de catre Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei (majoritate: 8 voturi pentru ‘se impune emiterea avizului’; 10 voturi pentru ‘nu se impune emiterea avizului’)”, se arata in decizia CSM.
Pe de alta parte, Plenul CSM a hotarat transmiterea unui punct de vedere negativ fata de propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1991, decizia fiind luata cu 11 voturi pentru.
In timpul dezbaterilor din sedinta Consiliului, o parte dintre membrii CSM au adus acuze grave acestei initiative legislative, pe motiv ca implicarea din nou a serviciilor de informatii in anchetele penale ar fi un pericol pentru democratie.
„Proiectul de modificare legislativa este unul profund viciat. Viciul viciilor, spun eu, este sfidarea. Mi se pare ca aceasta propunere legislativa sfideaza ordinea constitutionala si sfideaza democratia. Cadrul constitutional al derularii procedurilor judiciare in Romania este foarte bine conturat. In niciun capitol sau text din Constitutie nu vom gasi decat instantele de judecata si Ministerul Public competente sa deruleze vreun act in legatura cu actul de justitie. Eu cred ca democratia ar inceta sa mai functioneze in parametrii constitutionali in momentul in care serviciile secrete ar interfera in actul de justitie”, a declarat judecatoarea Lia Savonea, citata de Agerpres.
Un alt membru al CSM, judecatoarea Gabriela Baltag, a spus ca proiectul este unul „monstruos”, care ar permite Securitatii sa revina in sistemul judiciar.
„Consider ca CSM nu trebuie sa dea un aviz pe acest proiect de lege. Este trist ca, la mai bine de 31 de ani de la Revolutie, ne gandim sa acceptam ideea ca am putea sa intoarcem Securitatea in activitatea judiciara. Oficial, ca banuiesc probabil nu prea a plecat niciodata din sistemul judiciar. Sper ca pana la sfarsitul zilei CSM nu va face rusinea sa dea vreun aviz pe acest proiect de lege, pentru ca ar trebui sa plecam cu totii acasa. Noi ar fi trebuit sa criticam acest proiect printr-un comunicat, sa luam atitudine, indata ce a venit la CSM. Nu avem nevoie de studii de drept comparat, avem o istorie cu serviciile de informatii, indiferent de denumirea lor, ca nu e vorba numai de SRI”, a afirmat Baltag.
Ea a mentionat ca lucrurile sunt foarte grave.
„Va imaginati ca orice asa-zisa proba obtinuta de serviciile de informatii va ingradi si va distruge viata oricarui cetatean, care are nefericirea sa intre sub incidenta lor. Ce nu au reusit comunistii, probabil doresc sa reuseasca cei care au gandit acest proiect monstruos si, repet, la 31 de ani de la Revolutie exista aceasta sfidare, acest proiect, pe care nu stim in ce formula sa-l criticam mai mult. Exista aceasta tendinta de a pune din nou asupra societatii o cenzura pe care, probabil, nici macar in anii ’48 – ’52 nu au gandit-o”, a spus Baltag.
Pe 17 noiembrie, Camera Deputatilor a adoptat tacit propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, initiata de deputatii PNL Catalin Predoiu, Gabriel Andronache si Cristina Traila.
Potrivit proiectului, „datele si informatiile de interes pentru securitatea nationala, rezultate din activitatile autorizate, daca indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, sunt retinute in scris si transmise organelor de urmarire penala, potrivit art. 61 din Codul de procedura penala, insotite de mandatul emis pentru acestea, la care se adauga propunerea de declasificare, dupa caz, totala sau in extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile si/sau comunicarile interceptate, redate in scris, si/sau imaginile inregistrate se transmit organelor de urmarire penala in integralitate, insotite de continutul digital original al acestora. Dispozitiile art. 143 alin. 3 si 4 si art. 146 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator”.
De asemenea, proiectul prevede ca, „daca inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii, care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de proba in procesul penal, legalitatea acestora si a procedeelor probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute se verifica, in procedura de camera preliminara, de judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta”.
In cauzele penale in care, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, procedura in camera preliminara s-a incheiat, dispunandu-se inceperea judecatii, si in care sunt folosite ca mijloace de proba inregistrari rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor legii nr 51/1991 privind securitatea nationala, legalitatea acestor inregistrari si a procedeelor probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute se verifica de instanta investita cu solutionarea cauzei. In aceste cauze penale nelegalitatea respectivelor inregistrari sau a procedeelor probatorii prin care inregistrarile a fost obtinute poate fi invocata pana la primul termen de judecata cu procedura completa, dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, daca incalcarile nu sunt sanctionate cu nulitatea absoluta”, mai stipuleaza proiectul adoptat tacit.
