Profitand de frica rusilor ca ar putea fi acuzati de tradare, escrocii se dau drept ofiteri FSB si le storc milioane de ruble
In timp ce razboiul Rusiei impotriva Ucrainei se prelungeste, iar numarul rusilor acuzati de tradare continua sa creasca, escrocheriile telefonice prin care se profita de teama cetatenilor de a fi urmariti penal continua sa faca ravagii in Rusia.
O schema obisnuita functioneaza astfel: persoanele care suna si care se prezinta drept reprezentanti ai FSB anunta victimele ca identitatile lor ar fi fost folosite pentru a trimite bani in Ucraina – si ca, daca doresc sa evite acuzatiile de infractiune, trebuie sa isi transfere economiile in „conturi sigure”. Publicatia independenta Meduza a publicat recent doua astfel de cazuri.
La jumatatea lunii mai, Murad Ibragimov (nume schimbat), in varsta de 65 de ani, a primit un apel de la un numar necunoscut. Cel care a sunat i-a spus ca exista o greseala in dosarul sau de angajare care ar putea duce la probleme in calcularea pensiei sale. Pentru a remedia eroarea, persoana care a sunat i-a sugerat lui Ibragimov sa viziteze biroul local de asistenta sociala si chiar s-a oferit sa ii faca o programare – tot ce avea nevoie era parola lui Ibragimov pe Gosuslugi, portalul de servicii publice al guvernului rus. Ibragimov i-a dat strainului atat parola sa, cat si codul de securitate care i-a fost trimis pe telefon. Apelantul a spus apoi ca i-a facut o programare lui Ibragimov si l-a salutat.
Potrivit declaratiei lui Ibragimov la politie, barbatul a primit un alt apel mai tarziu in acea zi. Femeia care l-a sunat i-a spus prin intermediul unei inregistrari video ca contul sau de pe Gosuslugi a fost piratat. Dupa ce i-a explicat ca i-a schimbat parola din motive de securitate, ea a transferat apelul catre o persoana care s-a prezentat ca fiind „Andrey Bahov” si a spus ca lucreaza la Serviciul Federal de Monitorizare Financiara din Rusia. Acesta i-a aratat lui Ibragimov o legitimatie falsa pentru a „dovedi” ca este un functionar real si apoi i-a spus ca escrocii i-au furat toti banii.
Ca dovada a acestui lucru, „Bahov” i-a trimis lui Ibragimov un document provenind aparent de la Banca de Credit din Moscova si care indica faptul ca trimisese 4,5 milioane de ruble (52.000 de dolari) unui anume Denis Storojuk. Apelantul l-a transferat apoi pe Ibragimov la o persoana care se dadea drept „maiorul FSB Konstantin Vlasov”; Ibragimov a putut vedea chiar si un portret al lui Vladimir Putin atarnat pe peretele din spatele lui Vlasov in ceea ce el credea ca este biroul FSB al acestuia.
Vlasov i-a spus lui Ibragimov ca „Denis Storojuk”, caruia se presupune ca i-a trimis bani, era un „rezident din Mariupol” cautat pentru terorism in Rusia. „Konstantin Vlasov” l-a acuzat apoi pe Ibragimov de complicitate la terorism si i-a trimis o „citatie” cu ceea ce parea a fi antetul FSB, in care se spunea ca este martor oficial intr-un caz de infractiune. Vlasov i-a propus apoi lui Ibragimov sa ia parte la o „operatiune secreta a FSB” pentru a-i prinde pe cei care i-ar fi furat banii. Acesta a explicat ca operatiunea ar functiona astfel: FSB ar fi depus banii furati in contul lui Ibragimov, acesta i-ar fi retras la o locatie a Credit Bank din Moscova, iar apoi i-ar fi transferat intr-un „cont securizat al Ministerului Justitiei”.
Ibragimov ar fi trebuit sa inceapa prin a retrage doua milioane de ruble (aproximativ 23.000 de dolari), dar primele doua sucursale bancare pe care le-a vizitat nu au putut sa-i dea o suma atat de mare. In cele din urma, escrocii l-au sfatuit sa solicite banii pentru o alta zi.
In dimineata urmatoare, Ibragimov a mers la banca si a adus chitanta de transfer de bani de la presupusa sa plata catre Denis Storojuk pe care i-o trimisesera hackerii. Angajatii bancii i-au spus ca documentul nu fusese emis de acea banca si ca angajatul al carui nume aparea pe formular nu lucrase niciodata acolo. De asemenea, i-au eliberat un extras de cont care confirma ca toate economiile sale erau inca acolo.
In timpul urmatoarei discutii cu „maiorul FSB”, Ibragimov a spus ca s-a razgandit si ca nu mai vrea sa participe la „operatiunea secreta”. „Vlasov” a raspuns transferandu-l pe Ibragimov la „superiorul” sau, un barbat care s-a prezentat ca fiind un „colonel” cu numele de familie Gurov. Acest „colonel” a inceput sa-l certe pe pensionar: „Ce faci? Nu intelegi situatia in care se afla tara noastra? De ce te opui? Ti-ai dat cuvantul ca vei ajuta FSB!”
In cele din urma, escrocii au reusit sa il convinga pe Ibragimov sa le trimita cele doua milioane de ruble. Ulterior, „angajatul Rosfinmonitoring” i-a trimis lui Ibragimov un document fals care indica faptul ca pe numele sau fusese deschis un cont la Sberbank cu banii trimisi din contul sau.
In acest moment, Ibragimov a devenit suspicios si a mers la politie. Ofiterul de serviciu i-a spus ca persoanele de la telefon fusesera escroci care operau din Ucraina. Acesta a refuzat sa il ajute pe Ibragimov sa depuna o plangere, iar in cele din urma barbatul de 65 de ani s-a intors acasa.
Chiar si dupa ce Ibragimov a incercat sa depuna o plangere la politie, escrocii l-au convins sa le mai trimita inca doua milioane de ruble. Afacerile sale cu ei nu s-au oprit pana cand fiul sau a auzit una dintre conversatii, si-a dat seama imediat ca este inselat si a inceput sa tipe la cei care il sunau pentru ca i-au furat economiile tatalui sau.
Meduza a detaliat, de asemenea, un incident similar care i s-a intamplat in luna mai Nataliei Odintova (nume schimbat), o profesoara de 63 de ani din Moscova. Escrocheria a inceput atunci cand a primit un mesaj text care parea sa vina de la decanul departamentului sau universitar. Mesajul spunea ca autoritatile au lansat o investigatie asupra Odintovei si a catorva dintre colegii ei. In curand, Odintova urma sa fie contactata de un „ofiter FSB” pe nume Roman Viktorovici, sustinea mesajul.
Potrivit lui Odintova, i s-a parut foarte plauzibil ca fortele de ordine sa se fi interesat de ea: dupa inceperea razboiului pe scara larga, fiica si ginerele ei au parasit Rusia, iar Odintova insasi a ajutat la strangerea de semnaturi in sprijinul lui Boris Nadejdin, politicianul anti-razboi care a incercat sa participe la cursa prezidentiala din Rusia la inceputul acestui an.
La scurt timp dupa ce a primit mesajul de la „decan”, Odintsova a fost apelata telefonic de un „ofiter FSB” care i-a spus ca la locul ei de munca a avut loc o scurgere de date si ca cineva a trimis bani catre armata ucraineana in numele ei. Ca urmare, a spus interlocutorul, ea ar putea fi acuzata de tradare.
„Ofiterul FSB” i-a spus apoi sa completeze o serie de documente care, potrivit acestuia, ar permite fortelor de ordine sa o „protejeze”. Cu toate acestea, de indata ce interlocutorul a inceput sa mentioneze sume mari de bani, Odintova a inceput sa suspecteze ca era tinta unei inselatorii si a inchis telefonul. Ulterior, ea a aflat de la decanul ei real ca mai multi colegi de-ai ei au fost contactati de aceiasi escroci.
