Promisiunea de stocare a sangelui din cordonul ombilical: banci private sau banci publice?

Bancile private de sange din cordonul ombilical sunt in plina expansiune in intreaga lume – dar ar fi mai bine sa se infiinteze mai multe banci publice pe masura ce cresc utilizarile pentru sangele din cordonul ombilical?, se intreaba BBC.

O banca de sange este un centru in care sangele recoltat in urma donarii de sange este depozitat si conservat pentru a fi utilizat ulterior in transfuzii de sange. Termenul „banca de sange” se refera in mod obisnuit la un departament al unui spital, de obicei in cadrul unui laborator de patologie clinica, in care se depoziteaza produsele din sange si unde se efectueaza testele de pretransfuzie si de compatibilitate sanguina.

In 2019, Praveen Gudipati si Ramya Raj, un cuplu stabilit in Houston, Texas, au dat nastere primului lor copil, Kiaan. Inainte ca acesta sa se nasca, au luat o decizie importanta: ce sa faca cu sangele din cordonul sau ombilical. Acesta putea fi aruncat, donat sau stocat in mod privat pentru a fi folosit de Kiaan in viitor, in cazul in care ar fi avut nevoie de el. Pentru Gudipati, un profesionist IT, si Raj, o artista, raspunsul a fost clar.

„Am decis sa donam la o banca publica non-profit, ceea ce insemna ca oricine ar putea beneficia de sangele din cordonul ombilical ar putea avea acces gratuit la el”, spune Gudipati. Sotia sa a intervievat mai multe banci de sange din cordonul ombilical inainte de a se hotari asupra Cord for Life Foundation.

Ceea ce face ca sangele din cordonul ombilical sa fie atat de pretios este faptul ca acesta contine celule stem sanguine – celule care se pot transforma in orice tip de celule sanguine din corpul uman, inclusiv in globule rosii care transporta oxigenul sau in globule albe care fac parte din sistemul imunitar. Celulele stem sanguine au fost folosite pentru tratarea leucemiei si a altor boli de sange. Acestea nu se gasesc doar in sangele din cordonul ombilical, ci si in maduva osoasa, motiv pentru care multe tratamente pentru bolile de sange necesita transplanturi chirurgicale de maduva osoasa. In cazurile in care maduva osoasa a pacientului este, de asemenea, afectata de boala, acesta trebuie sa fie compatibil cu un donator pentru transplant – si exista inca un risc ridicat de respingere in aceste proceduri, ceea ce inseamna ca organismul pacientului poate sa nu accepte celulele donate.

Transplantul de sange din cordonul ombilical, pe de alta parte, este relativ mai simplu – mai asemanator cu o perfuzie obisnuita de sange. Sangele din cordonul ombilical congelat este decongelat, celulele stem sunt testate pentru viabilitate si apoi sunt perfuzate intravenos. Daca parintii dumneavoastra au pastrat in mod privat sangele din cordonul ombilical atunci cand v-ati nascut, ati putea, in teorie, sa aveti acces la o rezerva de celule stem din propriul sange mai tarziu in viata (desi merita mentionat faptul ca cea mai lunga perioada de timp in care celulele stem din sangele din cordonul ombilical au fost pastrate, iar celulele s-au dovedit a fi inca viabile, este de 20 de ani). In cazul in care au ales o banca publica, ar putea fi donate si altor persoane.

„Mii de transplanturi care salveaza vieti sunt efectuate in fiecare an cu ajutorul celulelor stem din sange”, spune Leonard Zon, profesor de medicina pediatrica la Harvard Medical School si director al Programului de celule stem de la Spitalul de Copii din Boston.

In ceea ce priveste riscul de respingere, contaminare si infectie, celulele din sangele din cordonul ombilical au un avantaj, spune Zon. Ele nu au nevoie de interventia chirurgicala asociata unui transplant si se pot auto-reinnoi. „O singura celula stem din sange ar putea sa se reproduca si sa inlocuiasca sase litri de sange”, spune el. „In prezent, expertii medicali folosesc sangele din cordonul ombilical pentru a trata bolile de sange – fie pentru a acumula globule rosii in afectiuni precum anemia, fie pentru a trata leucemia”, adauga el, mentionand ca acestea pot fi folosite si pentru a trata afectiuni genetice ereditare rare.

In intreaga lume, un numar mic, dar tot mai mare de parinti ajung la concluzia ca depozitarea sangelui din cordonul ombilical al bebelusului lor este cea mai buna modalitate de a asigura in viitor accesul la aceasta resursa care poate salva vieti – desi popularitatea procedurii variaza foarte mult de la o tara la alta. Potrivit Cell Trials Data, un furnizor de date privind studiile clinice ale terapiei celulare avansate, ratele de stocare a sangelui din cordonul ombilical sunt cele mai ridicate in SUA, cu 3% din nasteri in fiecare an. In India, aceasta cifra se situeaza in jurul valorii de 0,4% din nasteri, in timp ce in Marea Britanie doar 0,3% din nasteri pun in banca sangele din cordonul ombilical in fiecare an, iar in Franta aceasta cifra este de doar 0,08%. Piata globala de stocare a sangelui din cordonul ombilical a fost evaluata la 1,3 miliarde de dolari in 2020 si se asteapta sa creasca la 4,5 miliarde de dolari in urmatorul deceniu.

Pentru parintii care isi pot permite sa recirgi o banca privata de sange al copilului lor, decizia poate parea usoara. La urma urmei, nu exista niciun risc in stocarea acestuia, iar ei ar avea apoi acces direct la sange perfect compatibil. Cu toate acestea, unii sustin ca, in calitate de resursa de sanatate, sangele din cordonul ombilical este cel mai puternic atunci cand este folosit ca bun public, nu privat.

Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, chiar daca in intreaga lume exista de peste sase ori mai multe unitati de sange din cordonul ombilical stocate in banci private decat in banci publice, acestea din urma au eliberat de aproximativ 30 de ori mai multe unitati pentru utilizare terapeutica.

Zon subliniaza ca celulele stem din sange reprezinta o resursa extrem de valoroasa, dar acest lucru nu inseamna ca depozitarea privata este singura optiune pentru a avea acces la ele. „Intotdeauna le spun parintilor ca, daca isi pot permite, sa isi depoziteze in mod privat sangele din cordonul ombilical. In caz contrar, pur si simplu nu este necesar”, spune Zon. Atata timp cat bancile publice continua sa creasca, iar donatiile se diversifica, este posibil sa gasesti o potrivire daca vreodata vei avea nevoie, spune el. De asemenea, el ii indeamna pe parinti sa fie realisti in asteptarile lor fata de bancile private si sa le aleaga cu grija. „In orice procedura in care se stocheaza un tesut, exista posibilitatea ca acesta sa fie infectat. Asadar, competenta lucratorului medical care stocheaza sangele din cordonul ombilical este importanta.”

De asemenea, parintii trebuie sa fie constienti de faptul ca sangele din cordonul ombilical are probabil un termen de valabilitate finit, unde nu poate fi stocat la nesfarsit, spune Zon.

In unele tari, sangele din cordonul ombilical ar putea contribui indirect la rezolvarea altor probleme – cum ar fi raspandirea in spitale a „superbacteriilor” rezistente la antibiotice. In India, de exemplu, au existat preocupari legate de cresterea rezistentei antimicrobiene, iar evitarea interventiilor chirurgicale ar putea fi extrem de benefica, spun expertii.

„Infectiile bacteriene rezistente la mai multe medicamente [pentru care antibioticele nu au functionat] reprezinta o problema uriasa in cazul pacientilor pediatrici cu transplant de maduva osoasa din India”, spune Hariharan Periasamy, om de stiinta la Centrul de cercetare pentru descoperirea medicamentelor, Centrul de cercetare Wockhardt din Aurangabad, Maharashtra. Acest lucru duce la sederi mai lungi in spital si la costuri mai mari, spune el. Pe de alta parte, perfuziile de sange din sangele din cordonul ombilical nu prezinta un risc atat de ridicat.

Cu toate acestea, unii experti avertizeaza ca puterea sangelui din cordonul ombilical nu trebuie supraestimata. Un studiu privind afirmatiile facute de companiile private de stocare a sangelui din cordonul ombilical din Canada a raportat ca exista o „exagerare substantiala” in materialele de marketing online ale acestora, de la supraestimarea sanselor ca un copil sa aiba nevoie de sangele din cordonul ombilical, pana la amplificarea promisiunilor privind modul in care acesta poate fi utilizat. Serviciile canadiene de sange, care au finantat studiul, spun ca sansele ca un copil sa aiba nevoie de sange din cordonul ombilical sunt cuprinse intre una la 20.000 (0,005%) si una la 250.000 (0,0004%). In India, probabilitatea de a avea nevoie de sangele stocat in primii 20 de ani de viata este estimata intre 0,04% si 0,005%.

„Nu este o pastila magica care vindeca totul si, cu toate acestea, este comercializata in acest fel ca „asigurare biologica”, ceea ce este inselator”, spune Soumya Gupta, obstetrician si ginecolog la Cloudnine Group of Hospitals din orasul Gurugram din nordul Indiei. „Daca pui in banca sangele cordonal al copilului tau, acesta este 100% compatibil pentru el, dar daca este vorba de o boala rara pe care incerci sa o tratezi, sangele sau cordonal ar avea in continuare factorii care determina boala, astfel incat nu poate fi folosit.” Ea este in favoarea bancilor publice – care sunt foarte putine in India. „Avem nevoie urgenta de infiintarea unor banci publice de sange din cordonul ombilical.”

In prezent, parintii din India fie platesc o suma uriasa pentru a stoca sangele din cordonul ombilical in banci private, fie il arunca. Datele din registrul Societatii Indiene de Transplant de Sange si Maduva arata ca in India au fost efectuate doar 60 de transplanturi de sange din cordonul ombilical in perioada 2012-2020.

In SUA, unde bancile publice sunt mai numeroase, exista o dezbatere usor diferita in jurul sangelui din cordonul ombilical – si anume, daca acesta ar putea fi utilizat pentru a trata anumite boli ereditare.

Cand Bertrand Might avea doi ani, a primit o perfuzie cu propriile celule din sange din cordonul ombilical. El suferea de o afectiune care ii afecta creierul, spune Matthew Might, tatal lui Bertrand si director al Hugh Kaul Precision Medicine Institute de la Universitatea din Alabama, Birmingham.

Afectiunea exacta nu a fost identificata decat mult mai tarziu: Bertrand a fost primul pacient diagnosticat cu deficienta NGLY1, o tulburare neurologica complexa in care exista o deficienta a unei enzime cunoscute sub numele de N-glicanaza 1 (NGLY1).

„Gandul nostru a fost ca, daca mutatia nu i-a afectat sangele din cordonul ombilical, aceste celule stem ar putea incepe sa ajute la repararea unor leziuni cerebrale si sa produca o versiune functionala a enzimei care ii lipseste”, spune Might. „Chiar daca nu produceau enzima, existau motive sa speram ca ar putea opri temporar sau inversa pierderea materiei albe din creierul sau.”

Infuzia a fost administrata ca parte a unui studiu experimental realizat de Joanne Kurtzberg, profesor de pediatrie la Universitatea Duke in 2009, care a testat impactul infuziilor de celule stem asupra copiilor cu afectiuni care aveau un impact asupra creierului.

Infuziile au parut intr-adevar sa il ajute pe Bertrand, cel putin temporar. Pentru o perioada de doi ani, scanarile RMN au aratat ca nu a mai existat nicio pierdere de materie alba in creier. Might a observat, de asemenea, o imbunatatire a abilitatilor motorii ale fiului sau. „Imi amintesc cel mai bine ca a putut sa tina din nou o lingura in mana”, spune Might. „Balbaiala lui a devenit si ea mai coerenta, chiar daca nu era vorba de vorbire. A oferit o pauza in ceea ce fusese un declin neincetat. Ne-a dat timp sa obtinem un diagnostic oficial”. Diagnosticul, la randul sau, a ajutat sa ii ofere lui Bertrand ingrijirea si tratamentul potrivit si sa ii prelungeasca viata, spune Might.

Bertrand a decedat la varsta de 12 ani in 2020. Celulele infuzate nu au avut, in cele din urma, capacitatea de a-i vindeca afectiunea, spune Might, deoarece contineau aceleasi mutatii care i-au cauzat tulburarea.

In timp ce utilizarea sangelui cordonal al pacientului in aceste situatii este putin probabil sa functioneze, deoarece acesta va purta aceleasi defecte genetice care au cauzat boala, potrivirea cu sangele donat este mai promitatoare.

Un studiu la scara mica, efectuat la Spitalul de Copii al Universitatii din Pittsburgh, a folosit sange din cordonul ombilical donat de la banci publice pentru a trata 44 de copii cu o varietate de 20 de tulburari genetice necanceroase, inclusiv anemie severa, tulburari metabolice, sindromul Hunter si deficiente imunitare. Studiul a starnit speranta ca infuziile de sange din cordonul ombilical donat ar putea fi folosite pentru a trata o gama larga de pacienti cu boli ereditare.

Pentru Gudipati si Raj, cuplul din Texas, aceasta speranta de a ajuta un alt copil este ceea ce i-a determinat in cele din urma sa doneze sangele din cordonul ombilical al fiului lor Kiaan: „Am crezut ca Kiaan a venit pe lume cu speranta de a face o diferenta semnificativa in viata cuiva”, spune Gudipati. „Asa ca nu am ezitat. Nu am vrut ca aceasta resursa pretioasa sa sfarseasca ca deseu biologic.”